Cât ar trebui să coste o pâine ●Croitorul din Gara de Nord care îmbracă Poliția Română ●Paznicul ●SURSE: Ligia Deca va fi propusă luni la Ministerul Educației, în locul lui Sorin Cîmpeanu ●10.000.000 lei factura la curent în Casa Poporului la iarnă ● 10 locuri de tortură într-un singur oraș ●Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: "Există plângeri că unele farmacii au acces privilegiat la medicamente" ●Dobânda BNR va ajunge la 6% după şedinţa de politică monetară a BNR din 5 octombrie ●Contractele câștigate de prietenul lui Klaus Iohannis cu instituțiile conduse de membrii PNL ● Cât mai valorează averea economică a statului român ●Antiplagiat: Ce pot face Iohannis, Dîncu, Cioroianu?
Preț pâine 2022. Cât ar trebuie să coste o pâine în funcție de prețul grâului
Alexander Degianski, un cunoscut producător agricol din comuna Giulvăz, județul Timiș a atras atenția că scumpirea pâinii nu este justificată iar acesta a făcut și un calcul exact pentru cât s-ar cheltui la producerea unei pâini simple de 550 de grame, pe care fermierul a cumpărat-o cu 5,5 lei.
Cantitatea de grâu necesară pentru a face o pâine este, de regulă, una standard. Conform fermierul Degianski la un kilogram de pâine intră un kilogram de grâu, mai exact 750 de grame de făină.
Alexander Degianski a mai explicat în postarea sa că prețul grâului, pe care brutarii ”dau vina” pentru mărirea prețului la pâine, se învârte de circa 6 luni în jurul sumei de 1,4-1,5 lei pe kilogram.
”Totuși, ce se obține dintr-un kg de grâu: 750-800 grame de făină, 180 grame de tărâțe. Din 750 grame de făină se obține 1 kilogram de pâine, deci 1 kilogram de grâu produce 1 kilogram de pâine. Prețul grâului a fost și este cuprins între 1,4-1,5 lei pe kilogram de aproape 6 luni. Făcând un calcul simplu pentru a produce 550 grame de pâine ai nevoie de 550 grame de grâu al cărui cost este de 75-80 bani, deci din totalul de 5,5 lei cât costă acea pâine, grâul reprezintă 14-15%. Diferența de 85% sunt costuri non-agricole plătite de consumatori!”, a mai opinat fermierul, citat de AgroIntel.ro
Croitorul din Gara de Nord care îmbracă Poliția Română
O firmă de croitorie din Gara de Nord/București a câștigat la finele unor licitații fără concurență contracte de 180 de milioane de lei cu Poliția Română. Societatea este deținută de un bărbat de 72 de ani care îmbracă instituțiile de forță din România de 30 de ani. El a câștigat contractele după ce a licitat cu doar câteva sute de lei mai puțin decât sumele maxime oferite de Poliție. Surse din sistem dezvăluie cum caietele de sarcini au descurajat concurența.
Un atelier din zona Gării de Nord, deținut de un bărbat de 72 de ani, este locul în care, în următorii doi ani, vor fi croite toate costumele și pardesiurile pe care le vor purta cei peste 50.000 de polițiști români.
Firma se numește Monica Design Impex, patronul ei este un domn de pe lista luptătorilor cu „rol determinant” de la Revoluție, iar contractele sunt printre cele mai mari pe care le-a acordat în ultimii ani Poliția Română.
Peste 130 de milioane de lei, mai exact 130.983.160 de lei, a pus la bătaie Inspectoratul General al Poliției Române pentru costumele polițiștilor. Alte 48,5 milioane sunt alocate pentru pardesiurile agenților și ofițerilor din toată țară, scrie Europa Liberă.
Paznicul
La Marcel Ciolacu, sărăcia exprimării nu e o probă de prostie, ci de fușereală. Trecut prin școală ca gâsca prin apă, liderul PSD nu pare să dezvolte aderență decât la lucrurile care îi înmulțesc scorul electoral. Președintele PSD Marcel Ciolacu vorbește o limbă română precară, adesea împuținată de prepoziții și articole, nu de puține ori pustiită de înțelegere și de sens. Dar asta nu îl face să se rușineze. Din contră, îi dă curaj să se declare apărătorul valorilor românești – aparent altele decât folosirea corectă a limbii.
Nefiind deloc primul lider politic autohton care se dovedește neîndemânatic în mânuirea vocabularului și a regulilor gramaticale, Marcel Ciolacu are probabil conștiința curată. În definitiv, limba e blândă și îngăduie orice vorbitor, chiar și vorbitorul care o maltratează, scrie Dela0.
SURSE: Ligia Deca va fi propusă luni la Ministerul Educației, în locul lui Sorin Cîmpeanu
Consilierul prezidențial Ligia Deca va fi propunerea de ministru al educației pe care premierul şi preşedintele PNL Nicolae Ciucă o va face în ședința Biroului Politic Național (BPN) al liberalilor, luni dimineață, 3 octombrie, au declarat surse din PNL pentru Libertatea.
Ședința BPN începe la ora 11.00, iar pe ordinea de zi este desemnarea noului ministru al educației de către PNL, după demisia lui Sorin Cîmpeanu, în urma acuzațiilor de plagiat făcute de Emilia Șercan. „Ligia Deca este propunerea PNL, iar președintele Nicolae Ciucă o va anunța în ședința de luni dimineață”, au precizat pentru Libertatea surse din partid, duminică, 2 octombrie. După ce va fi votată, propunerea PNL va fi comunicată și liderilor coaliției PSD-UDMR, apoi va fi trimisă de premier președintelui Klaus Iohannis, care va semna decretul de numire, scrie Libertatea.
10.000.000 lei factura la curent în Casa Poporului la iarnă. Mutarea „aleșilor”, exclusă
Conform datelor obținute de Newsweek România, 3.393.422 de lei a costat factura de energie termică pentru Palatul Parlamentului pentru trei luni de iarnă. Astfel că în ianuarie 2021 s-au cheltuit 1.142.659 de lei de la bugetul de stat în acest sens, în februarie, 1.275.546 de lei, iar în luna decembrie factura a fost de 975.217 de lei.
Palatul Parlamentului nu e alimentat cu gaz. Conform acelorași date, nici facturile la energie electrică nu au fost mici. Valoarea totală a facturilor la energie electrică pentru imobilul Palatul Parlamentului, în perioada 01 octombrie 2021 – 30 martie 2022, a fost de 6.331.841 lei.
Facturile la energe electrică și termică în Casa Poporului au costat, iarna trecută, 10.000.000 lei, scrie Newsweek.
10 locuri de tortură într-un singur oraș. Jurnaliștii de la Associated Press au documentat modul în care rușii au semănat durere și frică în Izium
O groapă adâncă, fără soare, cu cifre scrijelite în peretele de cărămidă. O închisoare subterană umedă care duhnea a urină și a mâncare stricată. O clinică, o secție de poliție și o grădiniță. Acestea se numără printre cele 10 locuri de tortură folosite de ruși și localizate de jurnaliștii de la Associated Press de-a lungul orașului ucrainean Izium.
Tortura în Izium a fost arbitrară, aplicată pe scară largă și a devenit o rutină absolută atât pentru civili, cât și pentru soldați, în timpul celor șase luni în care orașul s-a aflat sub ocupația trupelor ruse, a constatat investigația AP. Agenția de știri a vorbit cu 15 supraviețuitori ai torturii rusești din regiunea Harkov, precum și cu două familii ale căror persoane dragi au dispărut în mâinile rușilor. Doi dintre bărbați au fost luați în mod repetat și maltratați. Un soldat ucrainean bătut a fost adus inconștient în fața soției sale, pentru a o forța să ofere informații pe care pur și simplu nu le avea, scrie Libertatea.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, la RFI: "Există plângeri că unele farmacii au acces privilegiat la medicamente"
Controale de amploare la rețelele de farmacii și distribuitorii de medicamente din toată țara. Consiliul Concurenței încearcă să afle de ce nu au acces pacienții la unele medicamente. "Vrem să ne uităm la modul cum funcționează piața farmaciilor și în special la modul cum sunt aprovizionate de către distribuitori farmaciile terțe. Există plângeri potrivit cărora farmaciile distribuitorilor au un acces privilegiat la medicamente, comparativ cu cele care nu au în spate un lanț de distribuție mare. În cazul în care găsim comportamente concurențiale, vor fi investigații și sancțiuni", a declarat pentru RFI, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Vor fi analizate atât relaţiile de aprovizionare la nivel de farmacii şi circuitul medicamentelor de la punerea pe piaţă până la consumator, cât şi legislaţia din domeniu pentru a vedea dacă nu cumva reglementările afectează concurenţa. Vor fi verificate şi disponibilitatea anumitor medicamente şi vor fi identificate metode de îmbunătăţire a accesului bolnavilor la tratament, transmite Consiliul Concurenței, potrivit RFI.
Dobânda BNR va ajunge la 6% după şedinţa de politică monetară a BNR din 5 octombrie. Inflaţia rămâne ridicată
Majoritatea economiştilor şefi din băncile comerciale din România văd posibilă o majorare cu 50 de puncte de bază a dobânzii cheie în şedinţa de politică monetară din 5 octombrie. Există voci care spun că nu e exclus nici un 25 de puncte de bază sau chiar 75 de puncte de bază. Mediana este la 0,5%, ceea ce va conduce la o rată a dobânzii de 6%, urmând ca până la finalul anului să ajungă la 6,25% sau chiar 6,5%, motivată în principal de inflaţie, scrie Economica.net.
Operațiune FBI: Tentativa a doi medici americani de a oferi Guvernului rus dosarele medicale ale unor persoane-cheie din Armata și Guvernul SUA a fost dejucată
Anna Gabrielian, o anestezistă care își desfășoară activitatea în Baltimore, împreună cu soțul ei, Jamie Lee Henry, maior și medic în armata SUA, ar fi furnizat „informații de sănătate identificabile individual”, care sunt protejate de legea federală, unui agent sub acoperire FBI care se dădea drept un angajat al Guvernului rus.
Atât Gabrielian, cât și Henry au fost arestați joi dimineață, potrivit biroului procurorului american din districtul Maryland. După ce s-au prezentat în instanță, aceștia au fost eliberați și plasați în arest la domiciliu, locația fiind acum monitorizată 24/7.
Potrivit rechizitoriului, Gabrielian a fost contactată în august de agentul sub acoperire – care pretindea că este un angajat al Ambasadei Rusiei – asta după ce Gabrielian contactase Ambasada Rusiei în urmă cu câteva luni pentru ca, atât ea, cât și soțul ei, să ajute Guvernul rus, scrie Investigatoria.
Contractele câștigate de prietenul lui Klaus Iohannis cu instituțiile conduse de membrii PNL
Cele mai multe și mai mari contracte cu statul ale firmelor lui Michael Schimdt, prieten al lui Klaus Iohannis, au venit de la instituții publice conduse de membri PNL, și după ce Iohannis a devenit președinte.
Firmele controlate de omul de afaceri Michael Schmidt au încheiat în ultimii șase ani, de când președintele României este Klaus Iohannis, contracte în valoare totală de 238 de milioane de euro cu instituții ale statului român.
Valoarea reprezintă suma totală a acordurilor cadru pe care societățile omului de afaceri le-a încheiat cu diverse instituții publice, de la primării mici până la ministere. Un acord cadru presupune că, pe o anumită perioadă de timp, firma câștigătoare poate livra bunuri sau servicii în funcție de solicitările venite de la autoritatea contractantă, scrie Europa Liberă.
Cât mai valorează averea economică a statului român. Principalele companii la care statul e acționar
Cele mai relevante 25 de companii la care statul este acționar sunt evaluate la 141,4 miliarde de lei. Pachetele majoritare ale statului valorează mai mult de 80,6 miliarde de lei, iar totalul deținerilor depășește 91 de miliarde de lei.
Cele mai multe companii sunt energetice, producători, distribuitori și furnizori, și companii de administrare a aeroporturilor și porturilor.
Li se adaugă Poșta Română și Societatea Naţională a Sării – SALROM.
Valoarea companiilor un statul este acționar majoritar este de aproape 104 miliarde de lei potrivit celor mai recente (iunie 2022) evaluări făcute de Fondul Proprietatea (FP), la companiile unde este acționar, și a capitalizărilor de piață obținute de celelalte la Bursa de Valori București (BVB, jumătatea lunii septembrie), scrie Curs de Guvernare.
Antiplagiat: Ce pot face Iohannis, Dîncu, Cioroianu?
Se poate angaja președintele Klaus Iohannis că nu mai semnează nicio numire de ministru care a plagiat? Ar putea fi verificați politicienii înainte de a primi funcții importante?
Ar fi mai simplu să facă un pas în spate toți cei care se simt cu musca pe căciulă, care știu că și-au făcut tezele de mântuială și au primit titluri nemeritate. În același timp, există modalități numeroase de verificare a doctoratelor care sunt cu semnul întrebării.
La dezbaterea organizată de Editura Humanitas, decanul Facultății de Științe Politice de la Universitatea București, Cristian Preda a prezentat un decalog anti-plagiat care începe cu o solicitare adresată primului ministru: „Faceți o copie a tezei Dvs. de doctorat și trimiteți-o celor 13 membri ai comisiei CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare), spre verificare!, scrie PressHub.
De ce Iliada se numește… Iliada, și nu altfel?
Întrebarea de azi de este: De ce se numește Iliada așa și nu altfel? Uite, Eneida vine de la eroul Eneas, care a fugit din Troia și a pus bazele Romei printr-un urmaș evolutiv îndepărtat, Romulus. Odiseea vine de la Odiseu, sau Ulise, alt erou care nu mai spunem ce a făcut și pe unde a umblet, că îl știe toată lumea. Ei bine, Iliada de la ce vine? De la vreun Ilie? Nu era niciun personaj pe care să îl cheme așa. De ce nu i-a zis Ahiliada? Sau Troiada? Sau Agamemnoniada? Ei bine, asta e chestiunea de azi dar, nu disperați, tot noi răspundem la ea.
Ca să nu vă ținem ca pe jar, vom spune că Troia se mai numea și Ilion, nume care în latină a devenit Ilium. Asta a fost, de acolo vine Iliada. Dar, ca să nu fie prea simplu, noi vom merge mai departe și vom afla de ce se numea inclusiv Ilion. Doar nu credeați voi că scăpați așa simplu. Nuuu, stați aici până se sună de recreație! Păi ce, am muncit degeaba ca să strângem informații vitale? Nu pleacă nimeni! Așadar, atenție!, scrie Pictofapte.
N.Red. În urma selectării pentru Press Report-ul din 28 septembrie a articolului ”Autopsia laserului mic de la Măgurele”, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației ne-a transmis un drept la replică, „pentru a se respecta cel puțin la nivelul aparențelor gradul de obiectivitate atât de necesar pentru exercitarea dreptului la liberă exprimare, pentru o informare corectă și obiectivă a publicului”. Acest drept la replică poate fi citit aici.
