Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii - prima din cele trei legi ale justiției inițiate de Cătălin Predoiu - a fost adoptată marți de Camera Deputaților după circa 15 ore de dezbateri, pe parcursul a 3 zile, deși au existat numeroase amendamente și solicitări de modificare a proiectului, reclamă Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP). Aceasta atrage atenția asupra pericolului ca CSM să fie transformat într-o structură a sistemului judiciar mai puțin democratică, mai puțin independentă și lipsită din ce în ce mai mult de transparență și meritocrație.

Consiliul Superior al MagistraturiiFoto: Agerpres

AMASP arată că proiectul de lege a fost dezbătut în comisia specială comună în circa 15 ore, pe parcursul a 3 zile, cu toate că au existat numeroase amendamente și solicitări de modificare a conținutului proiectului, iar pe tot parcursul acestor dezbateri, deși formal s-a putut lua cuvântul, amendamentele care au fost votate au fost doar cele care, cel puțin aparent, au fost anterior agreate de inițiatorii proiectului de lege. Celelalte propuneri, contrare noii viziuni asupra sistemului judiciar, fie nu au fost susținute de membrii comisiei și astfel nu au fost discutate fie au fost respinse prin exprimarea unui vot negativ sau prin abțineri în bloc.

Cu toate că s-a subliniat necesitatea discutării într-o ordine firească a pachetului de legi, având în vedere că eventualele modificări la legea privind statutul magistraților și legea privind organizarea sistemului judiciar ar fi condus la corelări absolut necesare în legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, comisia specială comună a decis începerea dezbaterii și întocmirea raportului cu privire la legea privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Acest aspect, alături de faptul că imediat după întocmirea raportului legea a fost introdusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și votată în mai puțin de 24 de ore de la momentul întocmirii raportului, arată că dezbaterile privind statutul magistraților și organizarea judiciară au un rezultat deja cunoscut și nu vor avea nicio modificare substanțială în bine, consideră AMASP.

Asociația de procurori arată că, deși legea privind Consiliul Superior al Magistraturii are, în forma inițiatorului, mai mult de 84 de pagini, iar raportul comisiei speciale are în total 332 de pagini, votul a fost exprimat fără prea multe discuții în mai puțin de două ore și fără a fi așteptat avizul Comisiei de la Veneția.

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor atrage atenția asupra pericolului ca CSM să fie transformat într-o structură a sistemului judiciar mai puțin democratică, mai puțin independentă și lipsită din ce în ce mai mult de transparență și meritocrație și enumeră articolele din lege "care au cel mai mare potențial de a afecta sistemul judiciar":

• a) Pentru a fi ales membru CSM un candidat nu mai trebuie să obțină majoritatea voturilor în adunarea generală ci doar numărul cel mai mare de voturi, aspect ce are două consecințe negative: în cazul în care există un singur candidat acesta nu va putea fi invalidat prin neexprimarea votului de către majoritatea judecătorilor sau procurorilor în adunarea generală iar în cazul în care va exista un număr mare de candidați se poate desemna câștigător un candidat care a obținut, spre exemplu, doar 30 de voturi din 100.
• b) Plenul CSM va putea funcționa, dezbate și vota cu doar 10 membri prezenți și în acest caz va putea adopta hotărâri cu doar 6 voturi: în art 26 din lege se prevede că la prima convocare a plenului CSM trebuie să fie prezenți 15 membri pentru a avea cvorum dar la o a doua convocare se consideră că este necesară doar prezența majorității simple, adică 10 membri.
• c) Membrii CSM care la momentul desemnării ocupau o funcție de conducere au beneficiul de a bloca practic pentru 6 ani acea funcție de conducere și de a reveni la terminarea mandatului de membru CSM în funcția de conducere rezervată. În această perioada funcția nu va fi ocupată prin concurs ci cel mai probabil prin delegare care va fi dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii.
• d) Nu s-a dorit introducerea posibilității revocării membrilor CSM pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu deși majoritatea magistraților au exprimat această opțiune având în vedere că membrii CSM sunt reprezentanții judecătorilor și procurorilor. Practic, în actuala viziune a legiuitorului un membru CSM poate timp de 6 ani să nu își exercite atribuțiile fără ca acest lucru să poată fi sancționat de magistrații care l-au ales.
• e) Conducerea integrală a Înaltei Curți de Casație și Justiție urmează să fie numită și revocată de secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv președinții de secții după cum ministrul justiției urmează să propună procurorul general PICCJ, prim adjunctul și adjunctul acestuia, procurorii șefi DNA și DIICOT și și adjuncții acestora dar și procurorii șefi de secție ai PICCJ, DNA și DIICOT, secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii având doar aviz consultativ.
• f) Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în noua viziune și de președintele Înatei Curți de Casație și Justiție și de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (art 45 alin (2) și (3)). În cazul în care aceștia sunt titularii acțiunii disciplinare, deși solicită efectuarea verificărilor prealabile de către Inspecția Judiciară, nu sunt ținuți de concluziile formulate de inspectorii judiciari. Spre exemplu la art 46 se prevede că primind propunerea de clasare a sesizării de la inspectorul judiciar președintele Înatei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pot să decidă începerea cercetării disciplinare.
• g) Funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare urmează să fie ocupate fără nicio procedură de selecție obiectivă, independentă și bazată pe meritocrație. Inspectorul șef și inspectorul șef adjunct vor fi numiți de plenul CSM pe baza prezentării unui proiect, Consiliul Superior al Magistraturii opunându-se prin amendamentele formulate la introducerea unui minim de verificare obiectivă printr-un test grilă. Mai mult prin amendamentul Consiliului Superior al Magistraturii, însușit de comisia specială, nici directorii celor două direcții de inspecție nu mai sunt numiți prin concurs ci de către secțiile CSM, la propunerea inspectorului șef, pe baza evaluării unui proiect de management care trebuie să ”asigure coeziune managerială” (art 73 în proiectul inițial, art 72 în amendamentele CSM)
• h) Se elimină orice formă de conducere colegială, fiind eliminate articolele care vizau funcționarea colegiului de conducere al Inspecției Judiciare, această desființare a colegiului de conducere fiind propusă de Consiliul Superior al Magistraturii și adoptată de comisia specială. Toate atribuțiile colegiului sunt preluate de inspectorul șef astfel încât gestionarea întregii activități a Inspecției Judiciare este efectuată de un singur om (a se vedea art 76, 77, 78, 79)
• i) inspectorii judiciari urmează să fie aleși de către inspectorul șef și secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, comisiile de concurs pentru proba scrisă fiind numite de inspectorul șef. De asemenea modul de derulare a concursului a fost scoasă din lege, urmând să fie stabilit prin regulament adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii. În plus evaluarea inspectorilor va fi făcută de inspectorul șef și de 2 inspectori judiciari aleși tot de inspectorul șef".

AMASP cere Parlamentului "să nu valideze în continuare un astfel de demers legislativ grăbit".