​Cine îl judecă și cine îl iartă pe Visarion Alexa ● Fiica unui milionar din Iași, pescuită de ANAF după o acțiune ca în filme. Bunica și invitații de la nuntă, chemați la audieri ● Portul Constanța: cine controlează ieșirea comercială a României la Marea Neagră ● Pe urmele banilor risipiți pe evenimente rurale comune în România și Ungaria ● Verde abuzat ● Planul lui Alexe a provocat haos în transport; navetiștii ieșeni pleacă la 5 dimineața și se întorc la 10 noaptea ● Problemele unui brăilean care a cumpărat un Porsche Carrera 911, fără să știe că automobilul figura furat ● Pedeapsa cu bătaia, reintrodusă în școlile dintr-un cartier american● În Viscri, satul schimbat de noul rege Charles al III-lea, nu moartea reginei Elisabeta a II-a e breaking news, ci grijile legate de iarnă

Press reportFoto: Jeppe Gustafsson / Shutterstock Editorial / Profimedia

​Cine îl judecă și cine îl iartă pe Visarion Alexa

Reacțiile la știrea reținerii lui Visarion Alexa pentru agresiune sexuală arată felul defect în care societatea se raportează încă la infracțiunile sexuale. Presupusul agresor poate fi un om cu o conduită ireproșabilă, în timp ce victima ar fi o femeie instabilă, posibil bolnavă psihic, în mod cert o ispită.

Preotul ortodox Visarion Alexa a fost reținut pentru agresiune sexuală și prezentat instanței cu propunerea de arestare preventivă. Judecătoria abilitată a respins cererea parchetului, dar a dispus totuși luarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile, timp în care clericul BOR va fi supravegheat de poliție și va avea, printre altele, interdicția de a desfășura profesia de preot.

Visarion Alexa este unul dintre principalii comunicatori ai Bisericii Ortodoxe. Strânge mii de aprecieri la postările de pe rețelele sociale, are de ani de zile o solidă prezență mediatică, e realizator de formate media, e invitat în emisiuni (inclusiv la difuzorii radio-TV publici), se fac emisiuni despre el, scrie Dela0.

Fiica unui milionar din Iași, pescuită de ANAF după o acțiune ca în filme. Bunica și invitații de la nuntă, chemați la audieri

Fiica omului de afaceri Cornel Brînză a fost prinsă de ANAF cu venituri nejustificate de sute de mii de lei după o acțiune spectaculoasă, asemănătoare investigațiilor făcute de Fiscul american. Inspectorii au verificat fiecare bănuț, fiecare cont, fiecare cheltuială și au audiat mai multe persoane, rude și chiar invitații de la nuntă și botez. Veniturile legale nu acopereau cheltuielile, așa că Andreea Brînză a declarat că a avut bani de la bunici și părinți, de la nuntă și de la cumătrie. Aceasta a susținut în timpul anchetei că a primit 100.000 de euro de la bunica, care avea însă venituri de doar câteva sute de lei.

Bătrâna a spus că a strâns bani vânzând miez de nucă, cartofi și brânză. „Sunt banii mei personali pe care i-am făcut cu sudoarea frunții mele din afacerile cu miez de nucă, cartofi, brânză și alte produse”, a scris bunica în nota explicativă oferită inspectorilor fiscali. Milionarul Cornel Brînză și soția sa, Gabriela, au refuzat să dea declarații, invocând „frica de Dumnezeu” și „sacralitatea familiei”. Fiscul a descoperit și o proprietate pe care familia Brînză a cumpărat-o în Germania lângă Nuremberg: un han cu restaurant, spații de locuit și o mică fabrică de bere.

Veniturile nejustificate au fost înregistrate de către Andreea Brînză în perioada în care firma tatălui, Ted Construct SRL, era investigată de DLAF și DIICOT. Fosta societate a fost îngropată, iar în prezent Cornel Brînză derulează contracte cu Primăria Iași și alte entități publice prin firma Con Ted Construct SRL. Andreea Brînză a contestat raportul de control, invocând faptul că ANAF nu a ținut cont de banii pe care i-a strâns de când era mică și până în 2015. Dacă asemenea acțiuni ale Finanțelor ar fi multiplicate la scară largă, mulți dintre oamenii politici ar tremura de frică!, scrie 7Iași.ro.

Portul Constanța: cine controlează ieșirea comercială a României la Marea Neagră

Mai puțin de 20 de firme private dețin contracte de chirie pe zeci de ani pentru danele din Portul Constanța. Proprietarii unora dintre ele se ascund în spatele unor păienjenișuri de offshore-uri și oameni-paravan. Situația nu este nouă, însă ultimele luni au pus reflectorul pe nevoia de a face curat în Port, obiectiv strategic național, economic și militar.

Vara care s-a încheiat marchează cea mai bună și cea mai proastă prestanță a Portului Constanța. Războiul din Ucraina ne-a oferit șansa de a adjudeca un rol regional de o importanță fără precedent, însă incapacitatea autorităților și operatorilor portuari de a pune la punct infrastructura au însemnat ca și această oportunitate să rămână, de fapt, ratată.

Astfel, 2022 va rămâne în scripte drept un an cu venituri-record pentru operatorii portuari și compania de stat care administrează Portul Constanța. În istoria României, însă, va fi anul în care, cu o inflație-record și o criză alimentară în prag de a izbucni, Portul Constanța nu a putut să proceseze eficient mii de tone de cereale și produse agroalimentare care ar fi însemnat o scădere a prețurilor la alimente pe plan nu doar național, ci regional, scrie Panorama.

Pe urmele banilor risipiți pe evenimente rurale comune în România și Ungaria

Localitatea Pusztaottlaka din județul Békés și orașul Curtici din județul Arad au organizat, în 2019, din bani europeni, evenimente sportive, spectacole și demonstrații culinare, de circa 80.000 de euro, sub pretextul cooperării transfrontaliere.

PRESShub a solicitat date publice pentru a vedea pe ce s-au cheltuit banii, cât succes au avut evenimentele și dacă a rămas ceva după. Dacă la Curtici am primit câteva date, în satul Pusztaottlaka, citadela fostului deputat FIDESZ, György Simonka, vestit pentru risipirea fondurilor europene, informațiile sunt ținute la secret.

De ce e interesant György Simonka?

Politicianul și-a început cariera ca primar în Pusztaottlaka în perioada 2006 – 2014 de unde a ajuns deputat în Parlamentul Ungar în anul 2010. Influența sa însă s-a menținut: s-au scris numeroase articole de investigație despre abuzurile de putere petrecute în această regiune și despre fondurile europene dispărute fără urmă în zonă.

György Simonka este primul și până în prezent și unicul politician de rang înalt din cadrul Fidesz căruia i-a fost ridicată imunitatea, fiind pus sub acuzare în august 2019 de Parchetul Național al Ungariei pentru fraudă bugetară cu valoare deosebit de ridicată, scrie PressHub.

Verde abuzat

Zeci de copaci de pe spații verzi din București au fost tăiați ilegal anul acesta și, deși auzim des la știri sau pe rețelele de socializare de astfel de incidente, de cele mai multe ori asistăm ca și cum am avea mâinile legate la spate.

O mână de oameni din grupurile de inițiativă civică pentru protejarea parcurilor bucureștene încearcă să stea cu ochii pe autorități și să pună presiune până nu e prea târziu.

Grupurile sunt conectate printr-un nod uman - Alex Oprița, coordonator al Platformei de Mediu pentru București și co-fondator al Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu. Cu Alex ne-am plimbat prin toate punctele fierbinți în care au avut loc tăierile, ca să vedem cu ochii noștri că în capitală distrugerea spațiilor verzi pare că se face după niște tipare deja încetățenite.

Ce e bine de știut, înainte de a urmări itinerariul nostru prin parcurile distruse:

Proprietarii terenurilor de pe care se taie ilegal copaci primesc amenzi simbolice: 100 de lei pentru fiecare arbore dispărut. Minimul amenzii e 50 de lei, iar dacă amenda e plătită în 15 zile ajunge la 25 de lei, după cum au explicat reprezentanții primăriilor. Astfel, în acest moment e mai rentabil să tai ilegal un copac căci poți ieși pe câștig chiar și după amendă prin vânzarea lemnului respectiv, scrie Scena9.

Planul lui Alexe a provocat haos în transport. Navetiștii pleacă la 5 dimineața și se întorc la 10 noaptea.

Noul plan de transport aprobat de Consiliul Județean izolează mii de locuitori ai unor comune, care au rămas fără legătură directă cu municipiul Iași. Schimbările afectează și funcționarea instituțiilor publice, navetiștii din Iași care lucrează în comune fiind obligați să plece la muncă dis de dimineață și să revină în Iași spre miezul nopții. „Efectuarea navetei în comuna Cozmești de către personalul instituțiilor publice se poate realiza doar în condițiile plecării din Iași la ora 5.20 și întoarcerii în Iași la ora 21.00”, se arată într-un document adresat președintelui Costel Alexe .

Primarii din comunele afectate de decizia instituției conduse de Costel Alexe susțin că nici măcar nu au fost consultați înainte de schimbarea programului de transport. Locuitorii unor comune precum Cozmești, Moșna sau Grozești au pierdut legătura directă cu Iașul și pentru a ajunge la locurile de muncă din oraș sunt nevoiți să aștepte câteva ore un nou mijloc de transport în Răducăneni. Planul de transport a fost făcut pe genunchi, fără un studiu de specialitate, iar orarul de circulație al mijloacelor de transport nu a fost corelat.

„Consiliul Județean a aprobat programul de transport județean 2023-2028 în lipsa unui studiu de specialitate, împrejurare ce a condus, cel puțin în satele ce deservesc comuna Cozmești, la crearea unor serviciu de transport net inferior din punct de vedere al calității și gradului de siguranță și confort al călătorilor cu cele ce sunt prestate în prezent”, se arată într-o adresă semnată de Petrică Baltag, primarul comunei Cozmești, scrie 7Iași.ro.

Ce probleme în justiție a avut un brăilean după ce a cumpărat un Porsche Carrera 911, fără să știe că automobilul figura furat din Elveția

Un tânăr din Brăila a cumpărat în 2015 un Porsche Carrera 911, ce nu era în stare de funcționare, dar avea acte de proveniență. A reparat mașina cu costuri însemnate, dar, fiindcă pe atunci taxele de înmatriculare erau mari, s-a dus în Bulgaria să o înmatriculeze. La graniță a fost oprit, fiindcă mașina figura ca furată în 2011 din Elveția. S-a întocmit dosar penal, care a fost clasat ulterior printr-o Ordonanță, fiindcă brăileanul fusese cumpărător de bună credință. Tânărul s-a dus apoi să înmatriculeze mașina, dar i s-a refuzat acest lucru.

Nemulțumit, el a chemat în judecată cele două instituții responsabile - RAR și SPCRPCÎV. Procesul a ajuns până la instanța supremă, dar brăileanul nu a obținut câștig de cauză fiindcă legea prevede că există o singură excepție la înmatricularea unui autovehicul furat și anume dacă procurorul emite o dispoziție prin care să se permită expres înmatricularea până la finalizarea cercetărilor. Ori, procurorul de caz, în Ordonanța de clasare, nu a făcut nicio mențiune cu privire la înmatricularea autovehiculului. Suntem în 2022 și deocamdată mașina nu poate fi scoasă pe drumurile publice, scrie Justnews.ro.

În Viscri, satul schimbat în bine de noul rege Charles al III-lea, nu moartea reginei Elisabeta a II-a e breaking news, ci grijile legate de iarnă: „Ei cu treaba lor, noi cu treaba noastră!”

După moartea reginei Elisabeta a II-a, la poarta casei cu nr. 163 din satul braşovean Viscri a fost prinsă o năframă neagră. Sub ea a fost lipit un mesaj de condoleanţe, cu litere albe pe negru, în română şi engleză. Turiştii străini întreabă curioşi ce înseamnă pânza aceea pusă la poartă. Află că e un obicei românesc, legat de casele unde a murit cineva de curând. Nu doar oamenii poartă doliu.

Casa de la nr. 163 este a noului rege Charles al III-lea, fost prinţ de Wales. Oamenii din sat îşi aduc aminte că în ea locuia o bătrânică, al cărei fiu se stabilise în Germania. După moartea mamei, fiul i-a donat casa Alteţei Regale, spun unii săteni. Alţii susţin că i-a vândut casa la preţul modic de 15.000 de euro, scrie Libertatea.

Pedeapsa cu bătaia, reintrodusă în școlile dintr-un cartier american: „Sunt oameni care ne mulţumesc pentru noua decizie”

Pedeapsa cu bătaia a fost reinclusă anul acesta în școlile dintr-un cartier din sud-vestul statului american Missouri. Elevii care vor încălca regulile vor fi pedepsiți „ca ultimă soluție” prin maximum trei lovituri la fund cu o paletă din lemn, scrie The Guardian.

Lovirea elevilor se va face cu acordul părinților acestora și numai de către director, notează sursa citată, iar „pedeapsa corporală va fi folosită doar în cazul în care toate celelalte mijloace alternative de disciplină vor fi eșuat”, spun autoritățile școlare.

Ca regulă, elevii nu vor fi bătuți niciodată în prezența altor elevi. Totuși, aplicarea pedepsei corporale se va face în prezența unui martor, iar loviturile „nu vor provoca răni sau vătămări corporale”, spune Merylin Johnson, supervizor al şcolilor din Springfield, Missouri.

În plus, Johnson a afirmat că mulți dintre părinții elevilor au cerut o nouă măsură disciplinară pentru copiii lor, în afara excluderii lor de la cursuri. Pedeapsa corporală a fost reintrodusă după două decenii în care care autoritățile școlare renunțaseră la ea, în 2001, potrivit sursei citate. Părinții au semnat, la începutul anului școlar, un formular prin care și-au dat acordul ca elevii lor să poată fi loviți, ca măsură disciplinară, scrie Scoala9.

Cazul Anthony Blunt, cârtița sovieticilor la Buckingham: Cum a fost acoperit și înnobilat de regina Elisabeta a II-a

Cu doi ani înainte de a muri, regina Elisabeta a II-a a făcut o vizită surpriză la MI5, prilej cu care a adus un omagiu membrilor serviciilor secrete britanice, cărora le-a mulțumit pentru angajamentul lor de neclintit, în acord cu motto-ul: „Regnum Defende”. Regretata suverană a apreciat întotdeauna valoarea secretului și a știut să-l gestioneze aproape de perfecțiune. Cazul Blunt este un exemplu elocvent în acest sens, scrie jurnalista Elodie Palasse-Leroux, potrivit slate.fr.

În 1945, regele George al VI-lea l-a numit pe Anthony Blunt (1907-1983) responsabil de colecția de tablouri a coroanei britanice, una dintre cele mai mari și mai bogate din lume. Absolvent al Universității Cambridge, Anthony Blunt era la acea vreme un renumit istoric de artă. Verișor îndepărtat al reginei (viitoarea „Regină Mamă” adorată de britanici), Blunt era apreciat și pentru personalitatea sa. „Familia regală l-a plăcut: era politicos, eficient și, mai ales, discret”, dezvăluie o biografie. O discreție însoțită de înțelepciune. Când fiica cuplului regal a luat în propriile mâini destinul regatului, odată cu moartea regelui, ea și-a reiterat încrederea în Blunt, care și-a păstrat funcția pentru mai bine de un sfert de secol.

Cu toate acestea, Blunt nu era fidel întru totul casei regale, scrie Adevărul.

Urmează cele mai dificile două trimestre - T4 şi T1 - pentru cei care au credite ipotecare/imobiliare legate la IRCC

Totul a pornit de la o discuţie pe care am avut-o săptămâna trecută cu cineva care avea un credit ipotecar luat anul trecut în septembrie şi care a pornit cu o rată de 1.450 de lei pe lună, iar acum plăteşte 1.700 de lei. De la 1 octombrie va plăti mai mult (banca încă nu i-a comunicat noua rată), iar de la 1 ianuarie va plăti şi mai mult. Întrebarea a fost ce să facă, cum poate plăti această creştere, dacă băncile au soluţii şi care ar fi ele. Greu de răspuns, mai ales că nu poate jongla din scadenţă, pentru că nu are suficienţi ani de plată pentru ca banca să-i poată majora scadenţa cu anii pe care i-a plătit deja, astfel încât rata să-i rămână aproape la fel şi să nu fie lovit atât de mult de creşterea IRCC.

Nu ştiu dacă multă lume este pregătită pentru şocul creşterii IRCC din trimestrul al IV-lea şi trimestrul I al anului viitor, care implică o majorare substanţială a ratei de plată la bancă, scrie ZF.

Ce este Commonwealth, cine o conduce și ce țări vor să părăsească organizația

Moartea reginei Elisabeta a II-a și accederea pe tron a noului rege a fost prilejul pentru mai mulți politicieni din Commonwealth să aducă în discuție o posibilă schimbare de statut.

Comunitatea Națiunilor (Commonwealth în limba engleză) este o uniune politică formată din 56 de state, majoritatea fiind foste teritorii ale Imperiului Britanic (cu excepția a două țări: Rwanda și Mozambic), care au ales să mențină legături de prietenie și cooperare.

Fondată în 1931, prin promulgarea Statutului de la Westminster, sub numele de Comunitatea Britanică a Națiunilor (denumire schimbată în 1949), în prezent reprezintă 2,5 miliarde de oameni, atât din țări cu economii avansate, cât și din țări în curs de dezvoltare.

Cele mai multe țări sunt din Africa (21), apoi din Caraibe și Americi (13), Pacific (11), Asia (8) și Europa (3), scrie Europa Liberă.

Silvia Fierăscu. Conversațiile în care ne aflăm modelează ce viață trăim. Și chiar greutatea

Silvia este unul dintre pionierii români în studiul rețelelor – a acelor conexiuni între oameni care modelează societatea, creează culturi, fac posibilă inovația și ne pot schimba viața.

Am vorbit cu ea în noiembrie 2021 despre rețelele de putere și influență în organizații. De data aceasta, am pus pe masă o idee în care cred foarte mult și care conturează aproape tot ce facem la The Vast&The Curious: conversațiile la care participăm și oamenii lângă care stăm determină ce e posibil în lumea noastră.

E adevărat, spune Silvia: oamenii din jur creează sau zădărnicesc potențialul nostru. Comportamentele și credințele se transmit nu doar în cercul nostru apropiat, ci chiar mai departe: dacă avem aproape o persoană supraponderală, avem o probabilitate de 40% de a fi noi supraponderali. Influența cercului mai îndepărtat e 20%. Negativitatea și optimismul, încrederea și neîncrederea se transmit și ele.

Am vorbit despre puterea miraculoasă a întrebărilor de a deschide lumi, despre cum creăm realitatea în interacțiunea cu ceilalți și despre cum să folosim limbajul drept cheie de intrare în cercurile unde vrem să fim.

Silvia este doctor în științe politice, cu o specializare în Știința Rețelelor și predă la Departamentul de Filozofie și Comunicare al Universității de Vest din Timișoara, scrie Andreea Roșca.

Ping-pong judiciar între România și Republica Moldova după o cerere de extrădare a unui criminal

Un banal proces de extrădare între România și Republica Moldova bate pasul pe loc, după ce cele două țări nu se pun de acord în ceea ce privește „garanțiile de reciprocitate”. Procurorul general și ministrul Justiției s-au implicat în caz.

Pe scurt, la începutul lunii august, Dorin Statulat, cu dublă cetățenie română și moldoveană, a fost prins de Poliția din România după ce a fost dat în urmărire prin Interpol, fiind acuzat de comiterea unui crime în Republica Moldova. Stratulat ar fi lovit în cap și apoi împușcat un prieten, pe 8 august 2022.

Din motivarea arestării în vederea extrădării rezultă că Ministerul Justiției din România, prin Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară, a trimis o adresă la dosar privind concluziile „examenului de regularitate”.

Procurorii, prin Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, nu au fost de acord cu cele susținute de MJ în adresă și au cerut instituției „reaprecierea poziţiei comunicate prin adresa din august 2022, în sensul solicitării autorităţilor judiciare moldovene a garanţiilor de reciprocitate pentru fapte similare, săvârşite de cetăţeni cu dublă cetăţenie (moldoveană şi română)”, scrie PressHub.

O hartă a minunatei lumi digitale

Putem să ne imaginăm rețelele sociale ca pe un oraș imens, cu diverse cartiere. Asemenea cartierelor din realitate, și cele virtuale sunt formate din locuințe (blocuri, case), birouri, magazine, piețe, spații menite dezvoltării personale (școli, grădinițe, biblioteci, lăcașuri de cult, săli de sport) și spații destinate distracției (cluburi, cinematografe, teatre). Fiecare rețea socială este un astfel de cartier.

Spre exemplu, ne putem imagina Facebook-ul ca pe un fel de centru universitar, unde nu este necesar să fii profesor ca să predai, nici student ca să acumulezi informații. La fel, e-mailul poate fi un centru de birouri de afaceri. Aceste cartiere, chiar dacă sunt axate pe un anumit domeniu, nu exclud posibilitatea de a avea alte activități în afara acestuia. În special în cartiere precum e-mail sau Facebook coexistă și alte tendințe, așa cum și în viața de zi cu zi pe lângă birouri există și magazine, săli de sport sau cluburi. Pentru a fi mai ușor să înțelegem orașul virtual pe străzile căruia umblăm în fiecare zi, voi încerca să trasez o hartă a acestuia prin explicarea tendințelor virtuale observate în diverse rețele de socializare.

Rețelele de socializare – cămine virtuale

Dacă dăm un număr de like-uri la un anumit tip de postări, algoritmii vor aranja ca pe pagina noastră să apară mai multe postări de tipul celor apreciate de noi, pentru a ne crea o zonă de confort virtuală. Aceste zone de confort – care se formează fie că vrem, fie că nu vrem – reprezintă căminele noastre virtuale, fiind un cumul de lucruri pe care vrem să le urmărim pentru că ne plac, ne oferă confort sau pentru că hrănesc orice sentiment de care ducem lipsă. Spre exemplu, dacă o persoană are o viață foarte plicticoasă, va avea nevoie de postări care să o scoată din letargie. Astfel, va căuta indignare, dramă, spectacol poate doar pentru a-și asezona viața. În final, exact asta va primi, scrie Syntopic.

Productivitatea resurselor – specificul României: creșterea PIB fără creșterea eficienței

România a înregistrat în 2021 un ritm anual de creștere de 5,9% din PIB, ușor peste media UE, de 5,3% din PIB, însă productivitatea resurselor, un indicator care măsoară capacitatea unui stat de a utiliza eficient materiile prime și tehnologiile în procesul său de dezvoltare, a fost al doilea cel mai redus din UE, potrivit celor mai recente date Eurostat.

Cu alte cuvinte, dezvoltarea economică nu a ținut pasul cu consumul de materiale și materii prime utilizate pentru obținerea ei.

România a avut în 2021 o productivitate a resurselor de 0,8127 echivalent euro pe kilogram, de aproape trei ori sub media UE, de 2,3 euro/kg.

Cu acest nivel ne-am clasat pe penultimul loc în UE, reușind să-i depășim anul trecut pe bulgari, care au înregistrat o scădere a productivității resurselor, în contextul crizei COVID-19, scrie Curs de Guvernare.