Alianța Rusia-China, analizată de istoricul Mark Galeotti ● Cum să ieși la pensie la 25 de ani ● Cum se descurcă românii din străinătate cu inflația. Mai trimite cineva bani acasă? ● Ultimul proces al lui Netejoru cu Laura Kovesi, câștigat de șefa Parchetului European ● A. Goșu: Rusia, pe locul întâi între statele care înarmează armata ucraineană ● Pop Șerban, fostul șef al ANAF, condamnat la 13 ani închisoare pentru luare de mită ● Europa LNG: graba de-a umple harta europeană a terminalelor pentru gaze lichefiate ● Termocentrala Mintia: cum a murit și de ce salvarea e secretă ● Cât costă reabilitarea Forturilor Bucureștilor ● Ionuț Dumitru: Avem cea mai mare inflație din Europa ● Încă o lovitură pentru Blue Air de la un competitor cunoscut. După ce i-a ţintit pe pasageri, acum îi „vânează” angajaţii
Alianța Rusia-China, analizată de istoricul Mark Galeotti, exclusiv pentru Adevărul: cine pierde și cine câștigă
În opinia lui Mark Galeotti, societatea din Rusia este fracturată. Generațiile mai vechi, din care face parte și președintele Vladimir Putin, au preferat apropierea de China, în primul rând pe fondul dușmăniei față de Vest. În schimb, generațiile mai tinere ar prefera o apropiere de Europa.
„Putin nu părea să vadă pericolele dintr-o alianță cu China, dar mulți ruși le vedeau. Asta e ceea ce m-a șocat. Din iunie, mi s-a interzis să intru în Rusia, dar când încă puteam călători acolo am avut ocazia să vorbesc cu oameni din sistemul guvernamental și am descoperit o mare diferență între generații, între oamenii care aveau până în 60 de ani și cei mai bătrâni. Putin face 70 în octombrie. Oamenii din jurul său au între 68 și 74 de ani, sunt toți din aceeași generație. Pentru ei, actuala confruntare cu Vestul este cel mai important lucru. Din nefericire pentru noi, înseamnă că vor deveni mai dependenți de China, pentru că au nevoie de suportul lor politic și de piața lor. Doar că generația mai tânără este mai conștientă de pericolele pe termen lung care vin din China”, subliniază Galeotti, în Adevărul.
Cum să ieși la pensie la 25 de ani. O emisiune TV din Belgia despre independența financiară stârnește critici și controverse
Show-ul prezintă exemplele unor belgieni care s-au pensionat foarte devreme, mulțumită unor investiții profitabile - aparent o filosofie a mișcării FIRE, pornită din SUA și extinsă și în Belgia. Criticii spun că emisiunea nu respectă însă spiritul mișcării și că, de fapt, îndeamnă tinerii să facă pași riscanți, scriu cotidianul francez Le Monde și ziarul belgian De Morgen. Emisiunea „FIRE: la pensie mai devreme”, difuzată de televiziunea publică belgiană de limbă flamandă VRT, ar fi trebuit să inspire tinerii să fie mai independenți din punct de vedere financiar, dar s-a lovit de la bun început, din luna august, de controverse, potrivit ziarului De Morgen.
Criticile au continuat după difuzarea mai multor episoade. „FIRE”, inspirată de autorii Vicki Robin și Joe Dominguez, care au publicat cartea „Your Money or Your Life” (2008), este o mișcare care se răspândește din Statele Unite și care are deja câteva mii de adepți în Belgia.
Unul dintre principiile FIRE (acronim pentru Financial Independence and Early Retirement – Independență Financiară și Pensionare Anticipată) este că e posibil să te retragi imediat ce acumulezi un venit de 25 de ori mai mare decât cheltuielile tale anuale, scrie Libertatea.
Cum se descurcă românii din străinătate în urma creșterii inflației. Mai trimite cineva bani acasă?
Inflația în Uniunea Europeană a atins 9,1% în luna august, iar așteptările economiștilor indică o nouă recesiune în viitorul apropiat. Puterea de cumpărare este în scădere, facturile la energie se majorează în fiecare țară, valoarea monedei unice Euro este la un nivel extrem de coborât, iar tinerii sunt afectați în mod special de pierderea locurilor de muncă în urma pandemiei.
În România, rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,3% în luna august, față de 14,96% în iulie. Prețurile alimentelor s-au majorat cel mai mult, potrivit datelor furnizate luni de Institutul de Statistică (INS).
Românii din țară resimt profund aceste schimbări, însă nu sunt singurii. Începutul acestei recesiuni ar putea afecta semnificativ și românii din diaspora, mulți dintre care încă trimit bani celor de acasă. Cum se descurcă românii din străinătate, în țări în care traiul era mult mai accesibil acum un deceniu? Ce se va întâmpla pe măsură ce rămân din ce în ce mai puțini bani de pus deoparte pentru cei dragi?, întreabă Europa Liberă.
Ultimul proces al lui Netejoru cu Laura Kovesi, câștigat de șefa Parchetului European
Un complet de cinci judecători de la instanța supremă a respins, ca nefondat, recursul declarat de Inspecția Judiciară în ultimul dosar al fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi.
„Respinge recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva încheierii din 24 noiembrie 2021 şi a hotărârii nr. 14P din 8 decembrie 2021 pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori în materie disciplinară, în dosarul nr. 1/P/2018, ca nefondat. Definitivă”, se arată în minuta instanței.
Astfel, Laura Kovesi nu mai este cercetată disciplinar ca urmare a acțiunilor deschise de fostul șef al Inspecției Judiciare, judecătorul pensionat Lucian Netejoru.
Actual procuror-șef european, Kovesi a câștigat 44 de verificări disciplinare, toate declanșate împotriva ei, de când a fost demisă din fruntea DNA, scrie PressHub.
A. Goșu: Rusia, pe locul întâi între statele care înarmează armata ucraineană. Victoria ucrainenilor nu va întârzia prea mult. Putin a trimis "jandarmii de la 10 august"
A început a treia fază a războiului, iar Putin nu mai are multe cărți de jucat. Miza lui e supraviețuirea politică, știe că n-are cum să iasă victorios din Ucraina. Ar fi naiv să-și închipuie că ar putea pierde acolo și supraviețui la Kremlin. Impactul emoțional al eliberării Hersonului ar putea fi devastator pentru opinia publică din Rusia și ar reprezenta o bună ocazie pentru elita politică să încerce înlăturarea lui Putin, afirmă conf. univ. dr Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic.
Într-un interviu pentru SpotMedia.ro, Armand Goșu a explicat ofensiva ucraineană, care, în mod paradoxal, a adus Rusia pe locul întâi între statele care înarmează armata ucraineană.
“Este un succes incontestabil al intelligence-ului militar ucrainean. Acumularea de tehnică de luptă și contingente militare ucrainene a trecut neobservată de ruși. Militarii ruși s-au predat pe capete, au refuzat să lupte”, scrie Spotmedia.
Pop Șerban, fostul șef al A.N.A.F., condamnat la 13 ani închisoare pentru luare de mită
Pop Șerban, fostul șef al A.N.A.F., a fost condamnat astăzi la 13 ani închisoare pentru luare de mita. Judecătorul Ghiță Ciprian Alexandru de la Curtea de Apel București a dispus, pe lângă condamnare, si confiscarea mitei de 2.500.000 euro, primita de Pop Șerban de la Sorin Ovidiu Vintu.
Hotararea de condamnare a fost pronuntata pentru că, in perioada februarie 2008 – 23 decembrie 2008, inculpatul Pop Serban, in calitate de vicepresedinte al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, a pretins, in cursul mai multor intalniri, de la martorul denuntator Sorin Ovidiu Vintu, suma de 5.000.000 EURO, din care a primit suma de 2.500.000 EURO, in patru transe succesive (500.000 EURO, in data de 08.09.2008, 500.000 EURO in data de 06.10.2008, 1.000.000 EURO in data de 01.12.2008 si 500.000 EURO in data de23.12.2008) in legatura cu indeplinirea unor acte ce intrau in atributiile sale de serviciu.
Mai precis, mita a fost primita de inculpatul Pop Serban pentru a facilita o solutie fiscala individuala anticipata in ceea ce priveste tranzactia incheiata intre SC Petromservice SA (controlata de Sorin Ovidiu Vintu) si SC OMV – Petrom SA, precum si pentru urgentarea rambursarii TVA-ului, in cuantum de 228.259.140 lei, aferent tranzactiei incheiate intre societatile mentionate, scrie ct100.ro.
Mirele scăpat din brațe de nuntași i-a dat în judecată pe cei patru tineri
Pe 17 septembrie 2021, ceea ce trebuie să fie cea mai frumoasă zi din viața lor s-a transformat într-un coșmar pentru Liviu Filimon și proaspăta lui soție. În timpul nunții organizate la o sală de evenimente din Băile Felix, imediat după dansul mirilor, mai mulți prieteni l-au luat pe sus pe mire, în mijlocul sălii.
”Au venit să mă ia pe sus, dar nu m-au luat cum trebuie. M-au aruncat odată în sus, pe urmă când m-au aruncat a doua oară, m-au scăpat și am căzut pe spate”, a explicat, la scurt timp de la acel moment, Liviu Filimon, într-o declarație pentru BihorJust.
Mirele a fost dus de urgență la spital, fără să-și mai simtă piciorul drept. Medicii i-au spus că două vertebre au fost afectate și că are nevoie de tratament de recuperare, pe care Liviu Filimon a decis să-l urmeze în Germania, unde lucrează de 9 ani și unde beneficiază de asigurare medicală. Astfel că, la câteva zile de la incident, a fost preluat de pe aeroportul din Oradea de un avion medical și transportat în Germania, scrie Bihorjust.ro.
Europa LNG: graba de-a umple harta europeană a terminalelor pentru gaze lichefiate
Cel puțin jumătate din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea totală a livrărilor de către Moscova.
SUA și-a depășit deja de peste două ori angajamentele inițiale, pentru a susține UE în fața amenințării rusești. Marele furnizor Qatar se pregătește pentru mari livrări, dar problema e alta: infrastructura terminalelor LNG este departe de a face față nevoilor.
Țările UE (14, din 27) au 28 de terminale LNG în porturile europene, dintre care 10 sunt în curs de extindere a capacității. Pe lângă cele 28, alte 10 terminale sunt în construcție. Există și planul achiziției și instalării de terminale plutitoare, dar capacitatea tot nu ar putea înlocui gazele rusești suficient de repede, scrie Curs de guvernare.
Termocentrala Mintia: cum a murit și de ce salvarea e secretă
Liderii AUR au preluat subiectul vânzării Termocentralei Mintia în cheia anilor 1990: nu ne (mai) vindem țara. Este povestea unui eșec pe care naționaliștii din jurul lui George Simion îl exploatează electoral.
Nici ei nu au oferit însă vreo soluție în ultimii doi ani în care una din cele mai mari termocentrale autohtone și-a dat sfârșitul.
În plină criză energetică, România nu are o Strategie care să combată efectele războiului din Ucraina și să elimine din ecuație gazul rusesc. Măsurile pentru dezvoltarea energiei verzi, eludate ani de zile, sunt puse acum pe tapet, într-o perioadă în care celelalte state europene își repornesc minele și încearcă prin mijloacele pe care le au la îndemână să facă față unei perioade despre care nu se știe cât de lungă ar putea fi.
Termocentrala Mintia, aflată în insolvență din noiembrie 2019 și în conservare din 2021, a fost vândută singurului ofertant: Mass Global Energy Rom, companie înființată special pentru această achiziție, parte a unui grup din Irak, înregistrat în Insulele Cayman. Termocentrala a fost total oprită la începutul acestui an, după o serie de alte întreruperi generate de lipsa cărbunilor, scrie PressHub.
Despre începuturile Star Trek.
Sunt unii, domnule, pe care cum îi trimiți la culcare, cum adorm până să ajungă cu capul de pernă. Nu știi cum fac, cum reușesc, că și atunci când ești cocoșat de muncă, parcă tot îți mai ia ceva timp să stai cu ochii pe tavan, pe pereți, până reușești să adormi. Dacă reușești, evident. Ei bine, ca să adoarmă mai repede, unii dintre noi, printre care și subsemnatul, dau drumul la un film la TV, și adorm în timp ce rulează ăla.
Apropo, paranteză, buuună seria aia cu vrăjitorul Harry Potter! Nici măcar un singur film din serie n-am reușit să văd cap-coadă, de când e el pe lume, că adormeam după maxim 15 minute. Mai rar așa capodoperă. Zici că luam somnifere pe pâine. Dar, după ce l-ai început de vreo 200 de ori, ți se ia de el ca de mere acre. Așa că începi să cauți alternative. Și uite că ne apropiem de subiectul de care doream să discutăm azi. Că am reînceput eu să vizionez integral seria Star Trek – Next Generation, aia cu căpitanul Picard, cea mai tare din universul cosmic. Nu am adormit, dar m-au prins nostalgiile, scrie Pictofapte.
Un chip din secolul XX
Regina Elisabeta a II-a a fost chipul Marii Britanii. Nu-i deloc sigur că fără acest chip regatul fostei regine va rezista. Nu-i exagerat să scriem că Elisabeta a II-a a fost, într-o anumită măsură, și chipul secolului XX, cu toate disperările și speranțele sale.Opt zile au fost suficiente pentru ca secolul XX să părăsească lumea și să intre în istorie.
La moartea lui Mihail Gorbaciov, ultimul lider sovietic, cortina coborâse aproape de tot peste veacul marcat de două războaie mondiale și, mai ales, de ideologii criminale cum lumea nu mai experimentase în epocile din urmă.
Odată cu dispariția Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, ieșirea din lume a secolului trecut este definitiv încheiată. Afirmația poate părea surprinzătoare, dar epocile au și ele un spirit al lor care mai supraviețuiește o vreme chiar și după ce filele calendarelor s-au întors definitiv.
Gorbaciovismul a fost, în esență, ilustrarea ideii (pe care doar îngrozitorul secol trecut o putea genera) că poți avea o putere nelimitată fără să te folosești de ea atunci când supraviețuirea proprie cere sacrificarea violentă a altora. Mihail Gorbaciov a fost agentul involuntar al unei prăbușiri epocale – dispariția URSS -, dar încercarea sa de a reclădi un imperiu ruinat economic și moral a fost voluntară, autentică și, în ultimă instanță, disperată, scrie Dela0.
Cât costă reabilitarea Forturilor Bucureștilor: patru poluri despre Istorie, Natură, Arte și Divertisment
Bucureștiul este înconjurat de 18 forturi și 18 baterii construite pe vremea regelui Carol I cu scopul de a apăra Capitala în cazul unui război. Construcția acestor edificii a fost făcută între 1884-1903, iar costurile au fost imense, depășind 600 de milioane de euro în banii de azi. Pe lângă perspectiva turistică, reabilitarea acestora înseamnă și beneficii directe pentru locuitorii din Capitală și zona metropolitană.
O mare parte dintre dintre forturile și bateriile Capitalei sunt în proprietatea Ministerului Apărării Naționale (MApN) sau în proprietatea altor ministere. Cu câteva excepții, forturile și bateriile din jurul Bucureștiului sunt abandonate și într-o stare de degradare vizibilă, unele fiind inundate, pline de gunoi sau pur și simplu lăsate în paragină, scrie Buletin de București.
Ionuț Dumitru: Avem cea mai mare inflație din Europa
Rata inflației a ajuns, în august, la 15,3%. Cele mai mari scumpiri sunt cele la gaze (70%) în timp ce cartofii s-au scumpit cu 54%, iar uleiul cu 50 de procente, potrivit INS. Este o inflație mai mare decât se așteptau analiștii. Iar vestea proastă vine acum de la inflația înregistrată la bunurile alimentare, explică la RFI economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, fost șef al Consiliului Fiscal.
Ionuț Dumitru: E o rată de inflație mai mare decât era așteptată. Analiștii se așteptau la o rată ceva mai mică. Toată lumea anticipa că luna august va aduce o plafonare sau chiar o scădere a inflației față de luna anterioară în termeni anuali. Sezonier, luna august ar trebui să aducă o inflație mică sau chiar o inflație lunară negativă în anii normali. Apăreau fructele și legumele sezoniere, prețurile la alimente scădeau de obicei în iulie și august. De data aceasta prețurile la alimente au crescut foarte mult. De fapt, aici este surpriza neplăcută, scrie RFI.
Încă o lovitură pentru Blue Air de la un competitor cunoscut. După ce i-a ţintit pe pasageri, acum îi „vânează” angajaţii
Operatorul aerian low-cost Wizz Air a anunţat într-un comunicat de presă că va organiza evenimente de recrutare „speciale” pentru însoţitorii de zbor în România, în lunile septembrie şi octombrie. Reprezentanţii operatorului aerian au ţinut să sublinieze că „evenimentele sunt accesibile tuturor celor care aspiră la o carieră la înălţime, inclusiv însoţitorilor de zbor cu experienţă, cum ar fi cazul membrilor echipajelor Blue Air care doresc să-şi continue cariera dorită în echipa WIZZ”.
Operatorul aerian pare astfel să anticipeze nevoia angajaţilor Blue Air de reorientare profesională, rezolvându-şi astfel propria problemă a deficitului de personal, cu care s-au confruntat cei mai mulţi dintre operatorii de zbor după criza generată de COVID-19, scrie Business Magazin.
4
0
