În șase orașe nivelul de mulțumire depășește 70%. E vorba de Cluj-Napoca (83%), Oradea (79%) și Drobeta-Turnu Severin (74%) situându-se pe primele poziții. În șapte localități se înregistrează niveluri de satisfacție sub 40%, în trei dintre acestea ponderea fiind sub 30%: Simeria (28%), Băile Herculane (25%), Buhuși (18%), arată un raport al Băncii Mondiale.
Facilitățile educaționale
Aproximativ două treimi din populația urbană (67%) declară un nivel ridicat de satisfacție fațăde școlile și facilitățile educaționale la care au acces în localitatea de rezidență. Trei regiuniînregistrează ponderi ale mulțumirii de peste 70%: Sud-Est (72%), Nord-Vest (71%) și Sud-Vest Oltenia (70%). În regiunea București-Ilfov gradul de satisfacție este cel mai scăzut (60%).
Trei localități urbane înregistrează o pondere a mulțumirii față de serviciile educaționale de peste 80%: Drobeta-Turnu Severin (86%), Băilești (85%) și Sinaia (82%). Polul opus al ierarhiei concentrează trei localități urbane, care au cumulat o pondere a mulțumirii de sub 50%: Caransebeș, Ștefănești (Argeș) și Mihăilești.
Starea străzilor
52% din populația urbană s-a declarat mulțumită de starea străzilor din localitate. Nivelul cel mai ridicat de apreciere privind starea străzilor s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (66%), nivelul celmai scăzut în regiunea Sud-Muntenia (37%).
Peste 70% nivel de mulțumire privind starea străzilor se înregistrează în cinci localități urbane, dintre care două reședințe de județ: Constanța (76%) și Oradea (76%) și trei orașe mici: Isaccea, Bicaz și Moldova Nouă. Ploiești este reședința de județ cu nivelul cel mai scăzut de satisfacție (22%).
Starea clădirilor
Starea clădirilor este mulțumitoare pentru aproximativ jumătate din populația urbană a României (56% din total). Un nivel de satisfacție de peste 70% din populație a fost înregistrat în opt localități urbane:patru reședințe de județ: Alexandria, Suceava, Drobeta-Turnu Severin și Oradea; trei orașe: Bicaz, Sinaia și Isaccea și un municipiu, Vatra Dornei. Sub 40% nivel de satisfacție a fost măsurat în patru localități urbane, singura reședință de județ în acest prag fiind Ploiești (24% mulțumire).
Spațiile publice
Satisfacția față de spațiile publice este determinantă pentru satisfacția privind locuirea în oraș. 65% din populația urbană este mulțumită de spațiile publice de care dispune. Aprecierea față de spațiile publice este în general ridicată. Regiunea Nord-Vest înregistrează cota cea mai ridicată (71%), iar Sud-Muntenia nivelul cel mai scăzut (57%).
11 centre urbane înregistrează ponderi de mulțumire de peste 70% din totalul populației intervievate. În trei dintre acestea mulțumirea depășește 80% din total: Oradea (88%), Drobeta- Turnu Severin (84%), Sinaia (82%). Sub 50% nivel de satisfacție a fost măsurat în patru localități urbane: Bicaz (50%), Caransebeș (48%), Bolintin Vale (46%) și Ploiești (42%).
Satisfacția față de viața urbană
Peste 80% din populația din mediul urban este mulțumită de orașul în care trăiește. Nivelul celmai ridicat de satisfacție generală față de orașul în care locuiește este înregistrat în centrele urbane din Regiunea Centru (87%), iar cel mai scăzut în orașele din Sud-Muntenia (74%). Satisfacția față de locuirea în urban tinde să crească odată cu dimensiunea urbană, cu vârsta și cu veniturile individuale.
În 9 orașe nivelul de satisfacție depășește 90%: Cluj-Napoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%), Brașov, Drobeta Turnu Severin (94%), Timișoara, Sighișoara (92%), Slatina și Iași (90%).
Satisfacția față de infrastructura și facilitățile urbane
Infrastructura educațională și de siguranță publică și disponibilitatea magazinelor sunt aspectele care înregistrează nivelurile cele mai ridicate de satisfacție în mediul urban. Pe ultimele locuri, în ierarhia aprecierii facilităților și infrastructurii urbane se situează serviciile de sănătate și starea străzilor (52% mulțumire), urmate de activitatea administrației publice în domeniul urbanismului
(51% mulțumire).
Transportul urban
Transportul urban se realizează prioritar (44%) cu autoturismul. Utilizarea autoturismului tinde să crească odată cu creșterea dimensiunii urbane, a veniturilor respondentului și a nivelului acestuia de educație. În majoritatea localităților, gradul de utilizare a transportului public se poziționează sub nivelul de apreciere a calității acestuia. Regional, se remarcă o tendință mai ridicată de utilizare a autoturismului în Regiunea Nord-Vest (55%) și o tendință semnificativ mai scăzută de utilizare a transportului în comun în regiunea Sud-Vest Oltenia (11%).
Opt orașe înregistrează valori de satisfacție de peste 70%, în trei dintre acestea mulțumirea depășind 80% din totalul populației: Cluj-Napoca (88%), Oradea (82%) și Brașov (81%). Patru centre urbane înregistrează valori de satisfacție sub 20%: două municipii, Moreni (14%) și Băilești (14%), și două orașe, ambele stațiuni, Băile Herculane (17%) și Tășnad (14%).
Serviciile de sănătate
Puțin peste jumătate din populația urbană (52%) se declară mulțumită de serviciile de sănătateoferite la nivel local. În șase din orașele selectate în eșantion au fost înregistrate niveluri de satisfacție peste 60%:Iași (70%), Drobeta-Turnu Severin (67%), Oradea (67%), Alba Iulia (66%), Cluj-Napoca (66%), TârguSecuiesc (64%) și Slatina (61%). La capătul celălalt al distribuției, tot șase localități înregistrează un nivel de satisfacție sub 40%, dintre care se remarcă localitatea Băile Herculane cu grad de
mulțumire de doar 18%. Tg. Jiu (41%) și Piatra Neamț (37%) sunt reședințele de județ la nivelul cărora se înregistrează cele mai scăzute grade de mulțumire.
Facilități sportive
56% din totalul populației urbane este mulțumită de facilitățile sportive din localitate. Nivelul de mulțumire față de facilitățile sportive este semnificativ mai ridicat în orașele cu peste 50.000 de locuitori (medie 62%) prin comparație cu cele sub acest prag demografic (medie 46%). Nord- Vest este regiunea care înregistrează nivelul cel mai ridicat de satisfacție (64%), iar Sud-Muntenia regiunea cu nivel cel mai scăzut (48%).
În șase orașe nivelul de mulțumire depășește 70%, Cluj-Napoca (83%), Oradea (79%) și Drobeta- Turnu Severin (74%) situându-se pe primele poziții. În șapte localități se înregistrează niveluri de satisfacție sub 40%, în trei dinte acestea ponderea fiind sub 30%: Simeria (28%), Băile Herculane (25%), Buhuși (18%).
Facilități culturale
63% din totalul populației urbane se declară mulțumită de acest tip de facilități la nivelul orașului lor. În regiunile Sud-Est (71%) și Nord-Vest (68%) se înregistrează cea mai ridicată apreciere, iar în regiunile Sud-Muntenia (50%) și Vest (54%) cea mai scăzută apreciere.
Cinci centre urbane înregistrează niveluri de satisfacție de peste 80% din totalul populației: Cluj-Napoca (88%), Oradea (85%), Drobeta-Turnu Severin (83%), Iași (82%) și Vatra Dornei (81%).
Disponibilitatea magazinelor
Disponibilitatea magazinelor reprezintă aspectul cel mai puțin problematic la nivel urban (76% mulțumire). Cinci localități urbane înregistrează valori ale mulțumirii peste 80%: Drobeta-Turnu Severin (95%), Oradea (89%), Cluj-Napoca, Tg. Jiu (88%) și Moreni (87%). Valoarea cea mai scăzută s-a înregistrat în Ștefănești (Argeș), de 26%
Siguranța în spații publice
66% dintre respondenți declară că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de siguranța din spațiile publice. În topul ierarhiei regionale sunt Regiunile Nord-Vest (77%) și Sud-Est (72%). Regiunea București-Ilfov (57% total mulțumire) și Sud-Vest Oltenia (63%) se poziționează în partea inferioară a ierarhiei.
Oradea (86%) și Cluj-Napoca (87%) sunt cele două localități urbane care depășesc pragul de 80% mulțumire.Satisfacția privind siguranța în spații publice corelează într-o mare măsură (59%) cu mulțumireaprivind locuirea în oraș.
Siguranța în oraș
73% din populația urbană se simte, de principiu, în siguranță în orașul în care trăiește. Bucureștiul se situează la distanță semnificativă față de medie (62% dintre respondenți au declarat că se simt în siguranță în oraș). Media siguranței urbane în orașele cu populație între 300.000 - 500.000 de locuitori este de 80%. Orașele sub 5.000 de locuitori înregistrează de asemenea o medie ridicată (78% din totalul populației se simte în siguranță). În regiunea Nord-Vest sentimentul de siguranță
este mai accentuat (85%).
În cinci municipii reședință de județ se înregistrează valori peste 85%: Alba Iulia (85%), Cluj-Napoca (86%), Oradea (89%), Drobeta-Turnu Severin (91%) și Suceava (93%).
Siguranța în cartier
Siguranța percepută a cartierului este, la nivel național, mai ridicată decât cea a orașului, respectiv 77%. 86% dintre respondenții din regiunea Nord-Vest sunt de acord cu afirmația „mă simt în siguranță în cartierul meu”. La polul opus, 70% din respondenții din regiunea București-Ilfov sunt de acord cu această afirmație.
În patru orașe sentimentul de siguranță în cartier depășește 90%: Buhuși (90%), Drobeta-Turnu Severin (92%), Suceava (92%) și Sinaia (97%). În cinci localități nivelul perceput de siguranță este mai mic de 60%, iar în Caracal mai mic de 50%.
Încrederea în oameni în oraș
61% dintre persoanele din mediul urban din România au încredere în concetățenii lor. Cote de încredere care se plasează sub această medie s-au înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (58%), Sud-Muntenia (52%) și București-Ilfov (45%).
În șase localități se înregistrează ponderi ale încrederii de peste 80%, Suceava fiind singura reședință între acestea (91%). Sub 50% ponderi ale încrederii se înregistrează în opt localități, dintre care treireședințe: Tg. Jiu (46%), București (45%) și Ploiești (40%).
Încrederea în oameni din cartier
67% din populația urbană este de acord cu afirmația „te poți baza pe majoritatea oamenilor din cartierul în care trăiesc”. Valori sub media la nivel național au fost înregistrate în aceleași trei regiuni menționate anterior: București-Ilfov (54%), Sud-Muntenia (62%) și Sud-Vest Oltenia (67%).
Patru orașe înregistrează valori de peste 85%: Sighișoara (85%), Moreni (88%), Isaccea (89%) și Suceava (91%). Sub 50% încredere s-a înregistrat în Caransebeș (50%), Ștefănești (49%), Băile Herculane, Beiuș (47%).
Investițiile realizate de către primărie
55% din populația urbană este mulțumită de proiectele de investiții realizate de către administrația locală. Cota de mulțumire este mai ridicată în regiunile Nord-Vest (68%) și Sud-Est (70%) și mai scăzută în Sud-Muntenia (41%) și București-Ilfov (44%).
Trei orașe înregistrează un nivel de mulțumire de peste 80%: Suceava (82%), Sinaia (85%) și Oradea (88%). Nouă orașe înregistrează un nivel de mulțumire sub 40%, Ploiești (37%) și Alexandria (33%) fiind în acest segment.
Prezența, atragerea investițiilor private
54% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de atragerea investițiilor private în orașele în care locuiesc. Satisfacția față de atragerea investițiilor private corelează semnificativ cu aprecierea investițiilor realizate de către Primărie. Peste 70% grad de mulțumire s-a înregistrat în Iași (71%), Timișoara (71%), Constanța (76%), Cluj-Napoca (76%) și Oradea (82%). Sub 40% nivel de mulțumire s-a înregistrat în Piatra Neamț (37%), Caransebeș (37%), Alexandria (32%) și Buhuși (21%).
Activitatea administrației în domeniul urbanismului
Activitatea în domeniul urbanismului se poziționează pe ultimul loc în ierarhia satisfacției urbane – 51% din populația urbană se declară mulțumită. Persoanele din regiunea Nord-Vest au grad de mulțumire semnificativ peste medie (62%). Sud-Muntenia (45%), Sud-Vest Oltenia (45%) și regiunea București-Ilfov (41) se poziționează sub media la nivel național.
Opt din primele zece localități urbane în ierarhia aprecierii intervențiilor în domeniul urbanismului sunt reședințe de județ. Dintre acestea se remarcă Oradea, cu un nivel de apreciere de peste 80%. La polul opus, în ultimele zece localități ca nivel de apreciere se regăsesc cinci reședințe de județ, inclusiv București. Dintre acestea se remarcă Ploiești cu o cotă de apreciere de 40%.
Serviciile administrative în sprijinul oamenilor
La nivel național, 53% din populația urbană este de acord cu faptul că serviciile administrative ale orașului în care locuiesc ajută eficient oamenii. Zece localități urbane înregistrează ponderi ale acordului de 65% sau mai mult din totalul populației urbane.
Dintre acestea, cinci sunt reședințe de județ: Constanța (65%), Alba Iulia (66%), Iași (67%), Cluj-Napoca (69%) și Oradea (84%). Șase localități înregistrează cote de acord sub 40%, Tg. Jiu (39%) fiind singura reședință de județ care se situează între acestea.
Încrederea în administrația locală
52% din populația urbană declară că este de acord cu afirmația „în general, te poți baza pe administrația publică din orașul meu”. Valori peste 65% încredere se înregistrează în șapte orașe, dintre care următoarele reședințe: Alba Iulia (67%), Cluj-Napoca (70%) și Oradea (81%).
Cinci localități înregistrează valori sub 40%, dintre care două reședințe: Târgu Jiu (39%) și Ploiești (38%). Încrederea în administrația locală corelează semnificativ atât cu percepția eficienței serviciilor administrației publice locale, cât și cu gradul de satisfacție a activității administrației publice în domeniul urbanismului.
Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative
14% din populația urbană declară că deține informații privind Planul Urbanistic General (PUG) și Strategia de Dezvoltare Locală (SDL). În regiunile Nord-Est și Nord-Vest s-au înregistrat nivelurile de informare cele mai ridicate (16%), iar în Sud-Muntenia cel mai scăzut (11%). 3% din persoanele intervievate la nivel național au declarat că au fost implicate / consultate în elaborarea PUG și SDL. 15% din totalul populației cunoaște proiectele de dezvoltare urbană ce vor fi implementate de administrația publică locală.
Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative se reflectă asupra încrederii în administrația publică locală: +8% încredere în administrație în cazul celor care cunosc PUG și SDL; +11% încredere în administrație în cazul celor care cunosc proiectele de dezvoltare ce vor fi implementate; +13% încredere în administrație în cazul celor care au fost implicați în realizarea PUG și SDL.
Administrarea orașului
Evaluarea Performanței administrative s-a realizat prin patru indicatori care vizează mulțumirea față de: 1) felul în care sunt cheltuiți banii publici; 2) ritmul de dezvoltare al orașului; 3) cuantumul taxelor locale; 4) relația cetățenilor cu autoritățile locale (timpul de rezolvare a problemelor, transparență, profesionalism). Media la nivel național a celor patru indicatori de performanță administrativă este de 5,4. Cumulat, acești indicatori explică aproximativ 65% din dinamica încrederii în administrația locală. Regiunea Nord-Vest înregistrează media cea mai ridicată a indicatorilor de performanță administrativă - 6,3 puncte, iar Regiunea Sud-Muntenia media cea mai scăzută: 4,8 puncte.
Disponibilitatea locurilor de muncă
La nivel național, 50% din populația urbană este de acord cu afirmația „la mine în oraș este ușor să găsești un loc de muncă”. Regiunea Centru înregistrează cota cea mai ridicată de disponibilitate (61%), urmată de București-Ilfov (59%) și Nord-Vest (57%). Valori sub media națională au fost măsurate în Sud-Muntenia (38%), Sud-Vest Oltenia (42%) și Sud-Est (46%).
Peste 65% disponibilitate se înregistrează în Cluj-Napoca (81%), Suceava (80%), Timișoara (71%), Alba Iulia (69%), Oradea (69%), Sinaia (66%); sub 30% disponibilitate se înregistrează în opt orașe, Alexandria (25%) fiind singura reședință dintre ele.
Calitatea locurilor de muncă
Media națională a aprecierii calității locurilor de muncă din localitatea urbană în care trăiesc a fost de 5,6, pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit). Medii peste 6,5 puncte s-au înregistrat în patru localități: Timișoara (7,1), Cluj-Napoca (6,9), Constanța (6,7) și Iași (6,5). Medii sub 4,5 s-au înregistrat în șapte localități, dintre care două reședințe: Piatra Neamț (4,5) și Buzău (3,9).
Atât percepția privind disponibilitatea locurilor de muncă în localitatea în care trăiesc, cât și media aprecierii calității locurilor de muncă din oraș, corelează semnificativ cu nivelul de mulțumire privind prezența / atragerea investițiilor private în localitate.
Calitatea locuirii
Mai puțin de jumătate din populația urbană (49%) consideră că în localitatea în care trăiesc este ușor să găsești o locuință bună la un preț rezonabil, problema locuințelor tinde să fie astfel principala problema a României urbane, pe fondul creșterii cererii de locuințe, dar și a modificării standardelor de calitate a acestora (dotări, spațiu locativ, facilități).
În Suceava se înregistrează gradul de satisfacție cel mai ridicat, 83%, urmat, ca reședință, de Slatina 77%. Pe ultimele două locuri ale ierarhiei se poziționează Cluj-Napoca (22%) și Alexandria (26%). Regiunile care se poziționează semnificativ sub media la nivel național sunt București-Ilfov (38%); Sud-Muntenia (42%) și Nord-Vest (44%).
Condițiile de viață pentru seniori
Pentru acest aspect, media aprecierilor la nivel național urban a fost de 5,8 puncte (din 10 posibile). Orașele stațiune (Vatra Dornei, Constanța, Eforie, Sinaia) se plasează pe primele poziții ale ierarhiei. Regiunile Sud-Est (medie 6,3) și Nord-Est (medie 6,2) se plasează pe primele locuri în ierarhia mediilor la nivel regional, iar Regiunile Vest (media 5,3) și București-Ilfov (media 5,4) pe ultimele.
Condițiile de petrecere a timpului liber pentru tineri
Aprecierea condițiilor de petrecere a timpului liber pentru tineri, din orașul în care trăiesc, a înregistrat, la nivel național, media de 6,0 puncte. Regiunile București-Ilfov (medie 6,8) și Nord- Vest (medie 6,6) se situează pe primele poziții ale ierarhiei la nivel regional, iar Sud-Muntenia pe ultima poziție (medie 5,2). Cluj-Napoca (medie 7,5), Timișoara (7,3), Constanța (7,1), Oradea (7,1) și Iași (7,1) se situează pe primele poziții. Buzău este singura reședința cu o medie mai mică de 5.0 (respectiv 4,7 puncte).
Prezența și integrarea străinilor
73% din populația urbană este de acord cu afirmația „prezența străinilor este benefică pentru orașul meu”. Peste 90% acord se înregistrează în șase localități, dintre care două reședințe: Alba Iulia (92%) și Suceava (96%). În șase localități se înregistrează ponderi mai mici de 50%, Alexandria (44%) fiind singura reședință dintre acestea. 70% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „străinii care locuiesc în orașul meu sunt bine integrați”, ierarhia orașelor fiind similară celei prezentate anterior.
Percepția privind situația locului de muncă
78% din populația urbană ocupată s-a declarat mulțumită sau foarte mulțumită de locul de muncă. Timișoara se poziționează pe primul loc, cu 90% satisfacție. Alexandria este reședința cea mai slab poziționată (63% mulțumire).
Percepția privind situația financiară a gospodăriei
66% din persoanele care locuiesc în mediul urban în România se declară mulțumite sau foarte mulțumite de situația financiară a gospodăriei în care trăiesc. Suceava este reședința care conduce ierarhia, cu 86% mulțumire, iar Constanța este reședința care înregistrează nivelul cel mai scăzut (40%).
Migrația
11% din populația intervievată declară că intenționează să migreze (intern sau extern) în următorul an. Cea mai mare pondere la nivel de reședințe de județ a fost înregistrată în Alexandria (20%), iar cea mai scăzută în Constanța (4%)
Pe scurt, Cluj-Napoca este orașul considerat cel mai atractiv la nivel național urban (21,8% din totalul populației urbane), urmat de Brașov (15,6%) și Timișoara (10,3%)
1
15
