Vicepremierul Kelemen Hunor, despre scandalul etnic din Bihor: Nu este vorba de segregare ● Originile românești ale Reginei Elisabeta a II-a ● Două posibile zile libere în plus în 2023 ●„Operaţiunea London Bridge”. Ce se întâmplă după moartea reginei Elisabeta a II-a ● Mica doză de cultură generală ● Va fi apă caldă în București la iarnă? Nicușor Dan: Va fi mai bine decât iarna trecută ● Cine face parte din comisia privind legile justiției. Mai mulți parlamentari PSD au votat în 2017 legile care au dus la proteste ● Guvernul nu a făcut încă licitația pentru achiziția cardurilor pentru elevii din familii cu venituri mici. Cererile părinților trebuie depuse până sâmbătă ● Suferă economia Rusiei cu adevărat?● Iordanienii care au cumpărat Mintia pun condiții României
Vicepremierul Kelemen Hunor, despre scandalul etnic din Bihor: Nu este vorba de segregare
Vicepremierul Kelemen Hunor s-a pronunțat pe tema scandalului de la Școala Gimnazială Nicolae Bălcescu din Oradea, unde Ministerul Educației nu a autorizat o clădire nouă pe motiv că există un risc de segregare.
Într-o discuție cu jurnaliștii maghiari, liderul UDMR a comentat atât situația de la Oradea, cât și pe cea din Huedin, unde Eparhia Reformată a amenajat o grădiniță, dar Primăria orașului a refuzat să o preia, pentru că Biserica cere să fie folosită doar de copiii maghiari, scrie Bihoreanul.
Originile din România ale Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii
Contesa Claudia Rhedey s-a născut într-un castel din Mureş, iar unul dintre copiii ei a intrat în Familia Regală Britanică prin căsătorie. Castelul Rhedey, din Sângeorgiu de Pădure, monument istoric din secolul al XVIII-lea, a devenit muzeu din 2019.
Strămoaşa familiei regale a Marii Britanii s-a născut în 1812, la Sângeorgiu de Pădure. A fost unicul copil supravieţuitor din cei trei ai Contelui Rhedey Laszlo şi ai Baronesei Inczedy Agnes, care au locuit în castelul din Transilvania.
La 17 ani se îmbolnăvește și o duc la Viena, unde medicii îi recomandă plimbări călare.
„În timpul unei plimbări calare a observat un bărbat interesant, așa scrie și în jurnalul ei, pe numele lui Alexander von Württemberg, care a vrăjit-o pentru totdeauna!”, a explicat Gaspar Peter, ghid turistic la Castelul Rhedey, scrie PressHub.
Două posibile zile libere în plus în 2023. Proiectul a fost depus la Senat
Românii ar putea avea două zile libere în plus în anul 2023. Proiectul prin care Boboteaza şi Sfântul Ioan, adică 6 și 7 ianuarie, ar putea fi zile libere a fost depus la Senat.
Proiectul de lege a fost inițiat de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu și de liderul grupului deputaţilor PSD, Alfred Simonis, iar documentul a fost depus în Parlament.
Potrivit acestuia, zilele de 6 și 7 ianuarie – Sărbătoarea Botezului Domnului și Soborul Sf. Proroc Ioan Botezătorul – ar putea fi introduse în Codul muncii ca fiind zile de sărbători legale în care nu se lucrează.
Conform datelor oficiale furnizate de ultimul recensământ din anul 2011, 16.307.004 de cetățeni români sunt creștini ortodocși, ceea ce reprezintă 86,45% din populația totală declarată a României, declară inițiatorii proiectului.
Aceștia susțin că în mai multe țări din Europa, precum Belarus, Grecia, Georgia, Moldova, Rusia, Ucraina, Cipru, data de 7 ianuarie a fost reglementată ca sărbătoare legală în care nu se lucrează, scrie B365.ro.
„Operaţiunea London Bridge”. Ce se întâmplă după moartea reginei Elisabeta a II-a
Palatul Buckingham a planificat minuţios, încă din anii 1960, protocolul celor zece zile care se vor scurge între decesul reginei Elisabeta a II-a și înmormântarea ei, un proces numit „Operațiunea London Bridge”. Protocolul a intrat deja în vigoare, după ce regina a murit, joi seară, la vârsta de 96 de ani.
În septembrie 2021, publicația europeană Politico a dezvăluit în detaliu măsurile care trebuie luate după anunţul morţii suveranei şi de-a lungul celor zece zile care vor urma. Protocolul a detaliat totul: de la modul în care vestea despre moartea monarhului trebuie împărtășită publicului până la felul în care se va derula succesiunea. Planul include, de asemenea, detalii despre locul unde va fi depus sicriul reginei și despre cum își va petrece prințul Charles primele zile ca rege, scrie Libertatea.
Mica doză de cultură generală
Dacă am deschis ieri subiectul cu lucrurile pe care le foloseau aristocrații pe vremuri ca să iasă în evidență, azi vom continua pe aceeași temă că oricum nu aveați altceva mai bun de făcut. Ca să nu vă plictisiți la cafea, vom vorbi despre evantaie. Ușor, plăcut, de vară (chiar dacă tocmai s-a terminat oficial). La subiect ne refeream.
Prin urmare, cine credeți voi că a inventat evantaiul? Normaaal! Egiptenii. Asta se întâmpla acum vreo 4-5.000 de ani. Adevărul este că, pe căldurile alea, să stai să te bată muștele pe acolo nu era chiar vreo fericire. Din acest motiv, au venit ei cu această invenție. Apărea faraonul în sala de ședințe, se așeza frumos pe tronul lui și începea să dea indicații prețioase. În dreapta lui, venea repejor o jună echipată sumar, cu o ditai palanca de frunză de palmier în mână, și începea să facă vânt și umbră, în timp ce alta îl servea gingaș cu boabe de struguri, din ăia mari, de masă, ca la Ostrov, ceea ce vă dorim și vouă. Asta era pe la începuturi.
După un timp, au intervenit pilele și locul duduii cu evantai a fost luat de un înalt oficial, de regulă vice-faraonul. Tot cu ocazia asta au fost îmbunătățițe și evantaiele, cu pene de struț și alte minuni, ca să fie treaba bună, scrie Mica doză de cultură generală.
Cine face parte din comisia privind legile justiției. Mai mulți parlamentari PSD au votat în 2017 legile care au dus la proteste
Mai mulți parlamentari PSD care fac azi parte din Comisia specială pentru legile justiției au votat în urmă cu patru ani și jumătate legile promovate de PSD care au scos în stradă 600.000 de români.
Dacă în urmă cu patru ani erau criticați că prin votul lor îndepărtează România de statul de drept, astăzi se angajează să ridice mecanismul de cooperare și verificare (MCV) și promit intrarea în spațiul Schengen.
PSD i-a delegat în această comisia specială pentru legile justiției pe Oana Florea, Maya Teodoroiu, Steluța Cătăniciu, Dumitrița Gliga, Robert Cazanciuc, Laura Moagher, Cristinel Rujan, Marian Rasaliu și Marius Toanchină.
Oana Florea, una dintre membre, este fostă președinte a asociației FACIAS, un ONG controlat și finanțat de mogulul Dan Voiculescu. În trecut, ea a inițiat un proiect de lege în care se propunea pedeapsă cu închisoarea pentru cei care nu se prezintă la comisiile parlamentare de anchetă, scrie Europa Liberă.
Va fi apă caldă în București la iarnă? Nicușor Dan: Va fi mai bine decât iarna trecută. E nevoie de timp
Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, spune într-un interviu la One-to-One că își dorește un nou mandat însă nu știe ce susținere politică va avea la următoarele alegeri. Edilul le cere bucureștenilor răbdare: vor fi probleme și la iarnă cu căldura, însă mai puține decât astă-iarnă.
„În administrația publică lucrurile durează”, e ideea de bază pe care își construiește răspunsurile primarul general Nicușor Dan, în interviul exclusiv acordat Europei Libere.
Edilul admite că unii dintre locuitorii Capitalei României vor avea în continuare probleme cu apa caldă și căldura la iarnă, însă e încrezător că numărul acestora va fi mai mic decât cu o iarnă în urmă, scrie Europa Liberă.
Guvernul nu a făcut încă licitația pentru achiziția cardurilor pentru elevii din familii cu venituri mici. Cererile părinților trebuie depuse până sâmbătă.
Elevii defavorizați din învățământul de stat preșcolar, primar și gimnazial vor primi și în anul școlar 2022-2023 tichete în valoare de 500 de lei, ca să-și cumpere rechizite și haine. Cererile pentru acordarea stimulentului educațional trebuie depuse la școli până pe 10 septembrie, indiferent dacă au mai primit sau nu ajutorul și pentru anul școlar trecut. Ministerul anunță că peste 300.000 de elevi vor beneficia de acest ajutor. Din păcate elevii în cauză, deși sunt eligibili, nu au putut beneficia de acest ajutor înainte de începerea școlii cum era normal. Practic părinții au fost nevoiți să se descurce cum pot pentru ca acești copii să meargă la școală.
Sprijinul în valoare de 500 de lei, acordat pentru prima oară în anul școlar 2021-2022, se acordă pe suport electronic, respectiv pe card. Pentru elevii care au deja cardul, încărcarea va începe în această lună, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Pentru noii beneficiari, cardurile urmează să fie distribuite și încărcate în cursul lunii octombrie. Până în acest moment, au fost identificați elevi eligibili în 10.115 unități de învățământ din țară, scrie saptamana.online.
Suferă economia Rusiei cu adevărat?
Rusia a evitat până acum un dezastru economic în urma sancţiunilor vestului. În timp ce unii cred că Moscova va falimenta în doi ani, alţii susţin că ţara se menţine pe o poziţie de forţă. Se credea că economia Rusiei va intra în colaps după ce ţările vestice au instituit sancţiuni fără precedent la adresa Moscovei, din pricina războiului din Ucraina. Dar săptămâna aceasta oficiul rus de statistică, Rosstat, a informat că Produsul Intern Brut (PIB) al ţării s-a diminuat în primele şase luni ale acestui an cu doar 0,4 la sută.
Investiţiile de capital sunt la un nivel ridicat, rubla s-a întărit notabil iar inflaţia, care se făcuse simţită la începutul războiului, a început să dea înapoi, potrivit datelor oficiale. Săptămâna aceasta, un înalt reprezentant al guvernului rus a estimat că PIB-ul pentru întregul an se va diminua cu doar trei la sută, şi nu cu o treime. Deci, ce se întâmplă cu adevărat?, se întreabă DW.
Ce nu știai despre pensiile private la care sunt obligați să contribuie 8 milioane de români: Doar jumătate din conturi sunt alimentate în fiecare lună
Peste 3,8 milioane de români participanți în sistemul de pensii administrate privat (Pilon II) nu au avut conturile alimentate în luna iunie, până pe data de 20, arată datele publice agregate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). De partea cealaltă, în jur de 4 milioane de conturi au fost alimentate, ceea ce înseamnă că raportul între numărul de participanți cu contribuții virate este aproximativ egal cu cel al participanților fără contribuții virate. De altfel, relevă datele citate, raportul a fost aproape constant, în fiecare lună, pe toată perioada funcționării sistemului, lansat în 2008, scrie Economica.net.
Supermarket versus Piaţă: ce alegem? Am făcut un tur de o zi, am notat preţuri şi argumente
Un prim aspect constatat la un tur de o zi: în supermarketurile din Iaşi preţurile legumelor sunt semnificativ mai mari faţă de cele din pieţe, ajungând să fie chiar duble.
Totuşi, mulţi ieşeni preferă supermarketurile: “Le ai la tot pasul”, motivează o tânără, nutriţioniştii sunt însă mai sceptici: “Gândiţi-vă la drumul lung al unui fruct adus de la mii de kilometri”. Cei mai în vârstă aleg însă piaţa, mai ales în această perioadă când se umplu cămările. “Ziarul de Iaşi” a făcut un tur de o zi prin pieţe şi supermarketuri, a notat preţuri şi a vorbit cu cumpărătorii. Supermarket sau piaţă: ce alegem?, scrie Ziarul de Iași.
Care sunt băncile internaţionale angajate să vândă Hidroelectrica, o tranzacţie de 2 miliarde de euro
Fondul Proprietatea a angajat grupul de bănci care să vândă acţiunile pe care le deţine la Hidroelectrica - 20%, o tranzacţie de aproape 2 miliarde de euro.
Conform unor surse din piaţă, consorţiul pentru IPO este format din:
Global Manager: Citi, Morgan Stanley, Erste, Jefferies
Joint Manager: Bank of America, Barclays, UBS, UniCredit, Wood
Co-lead Manager: Banca Transilvania- BCTP, Swiss Capital , scrie ZF.
Iordanienii care au cumpărat Mintia au și ei condiții pentru statul Român
Mas Group Holding a cumpărat luna trecută Termocentrala Mintia cu peste 90 milioane de euro. Firma din Orientul Mijlociu, cu filiale în Iordania și Irak și-a deschis o societate și în România pentru a putea participa la licitația organizată de Complexul Energetic Hunedoara. Cum satul român a impus condiții prin caietul de sarcini, și investitorul a avut unele completări. Care au fost și ele incluse în caietul de sarcini înainte de ultima licitație în cadrul căreia a fost adjudecată Mintia.
Iordanienii au plătit 10 milioane de euro. Restul de 80 de milioane de euro vor fi achitați în 120 de zile, cu niște condiții. Statul român trebuie să asigure că noua capacitate de producție va fi racordată la rețeaua națională de energie electrică și injecția în sistem a minim 1300 de megawați pentru a fi siguri că pot vinde energie. Mai mult, Transgaz ar trebui să ofere un acord de principiu potrivit căruia va duce conducta de gaz până la poarta Mintiei. În caz contrar, investitorul își va lua cele 10 milioane de euro înapoi, scrie Gazeta de dimineata.
Sănătatea temporară”: Numiri prin delegare/exercitare temporară a funcţiei
Expert Forum a lansat raportul „Sănătatea temporară. Analiza numirilor la CAS şi DSP din ultimii 10 ani”, care analizează modul în care s-au realizat angajările la direcţiile de sănătate publică şi casele judeţene de sănătate în perioada 2012-2022.
Raportul arată că atât la CASJ-uri, cât şi la DSP-uri, o mare parte din numiri s-au făcut prin delegare/exercitare temporară a funcţiei. Aceste fenomen reflectă o instabilitate a funcţiei, consideră Expert Forum. Excluzând mandatele foarte lungi, în cazul DSP-urilor media mandatului în perioada 2012-2022 este aproape de şase luni, adică perioada maximă pentru delegări.
Potrivit raportului, competiţia la concursuri este relativ scăzută, iar în unele cazuri chiar directori care ocupaseră aceeaşi funcţie nu pot promova concursul, ceea ce poate indica – fără a fi un motiv exhaustiv – o lipsă de capacitate la nivelul resurselor umane sau o posibilă lipsă de interes pentru ocuparea acestor funcţii. La concursurile pentru CASJ-uri există judeţe unde nu a fost înregistrat mai mult de un candidat, scrie PressHub.
Gazprom nu poate să taie gazul către întreaga Europa. România se vulnerabilizează singură
Plafonarea prețului gazului rusesc în UE ar fi o măsură eficientă. Gazprom nu poate să taie gazul către întreaga Europa. O poate face doar selectiv, dar tăierile selective dintr-o țară pot fi compensate relativ ușor de celelalte țări. Cu cât își reduc mai mult producția, cu atât şi închiderea puțurilor suplimentare costă din ce în ce mai mult, afirmă Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie la Expert Forum.
Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Otilia Nuțu a arătat cum România se vulnerabilizează singură și cum ar urma să fie din punct de vedere energetic iarna viitoare.
“Noi eram exportatori neți de energie electrică, de prin 2017 suntem importatori neți și crește tot mai mult ponderea importurilor. Pentru că noi nu am mai făcut nicio investiție nouă în energie electrică din 2016 încoace.
Barierele acestea în calea noilor investiții fac ca noi să ne bazăm în continuare pe producția pe care o aveam și acum 5 ani, și acum 30 de ani. Lucrurile să se deteriorează rapid de câțiva ani încoace“, scrie Spotmedia.
0
0
