După o vizită privată în România care a stârnit protestul autorităților de la București, președinta Ungariei, Katalin Novak se întoarce într-o vizită oficială, prima la nivel de șef de stat din 2010 încoace. Katalin Novak se va întâlni cu președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, șefii parlamentului și liderii UDMR.
Vizita președintei Ungariei vine într-un moment tensionat internațional, cu Budapesta tot mai izolată din cauza opțiunii sale față de Rusia, și nu tocmai liniștit în ceea ce privește relația cu Bucureștiul. Recent, premierul Ungariei, Viktor Orban, de care Katalin Novak este apropiată politic, a stârnit reacția dură a oficialilor români, dar și internaționali după declarațiile rasiste și anti-NATO și anti-UE, făcute la Băile Tușnad. Acestea au creat tensiune în Coaliția din care face parte UDMR, căreia i s-au cerut lămuriri oficiale pe temă.
Dacă în Coaliție lucrurile par să se fi liniștit deocamdată, cazul Viktor Orban a ajuns pe masa CNCD, într-o premieră pentru instituția condusă de Csaba Asztalos, care de altfel s-a și autosuspendat din dosar. Înainte de Orban însă, chiar Katalin Novak a stârnit indignare la București, Ministerul Afacerilor Externe protestând față de declarațiile acesteia și atrăgând atenția că nu poate să-și aroge drepturi față de cetățeni români, fie ei și de etnie maghiară. Novak scrisese pe Facebook după o întâlnire cu liderul UDMR, Kelemen Hunor, vicepremier al Guvernului României, că, în calitate de președinte al Ungariei „consider o prioritate să îi reprezint pe toți maghiarii, întrucât pentru mine nu contează dacă cineva trăiește în interiorul sau după graniță. Maghiarii sunt maghiari, punct”.
Totodată, în relația dintre București și Budapesta, care au semnat în 2002 un parteneriat strategic se manifestă mai degrabă un „înghet ștrategic”. Oficialii români sunt nemulțumiți de politica agresivă de investiții promovată de Guvernul lui Viktor Orban în Transilvania, care excede înțelegerilor bilaterale. În vizitele recente ale ministrului de externe Peter Szjjiarto la București, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a insistat pentru semnarea unui acord care să „legalizeze” ajutorul Budapestei.
S-a căzut de acord, dar nu s-a semnat până azi. Investițiile Ungariei continuă fără vreo opreliște având ca efect indirect o fixare a privirii maghiarilor din România spre Budapesta și o însușire a retoricii acesteia. În lipsa unei strategii/politici coerente a Guvernului Român pentru comunitatea maghiară, situația care durează de mai bine de un deceniu este evaluată ca un risc de securitate inclusiv regional. Cu atât mai mult în contextul războiului din Ucraina.
Vot important al Ungariei în dosarele Schengen și OECD, obiective strategice ale României.
Chiar dacă președintele Ungariei nu are un rol atât de important în filosofia constituțională a țării sale, vizita sa nu este atât de irelevantă pe cât pare. Katalin Novak, fost vicepreședinte al FIDESZ, a fost susținută puternic de Viktor Orban pentru a prelua președinția. În această logică, mesajul său capătă relevanță. Momentul vizitei vine într-un context important pentru România. Țara noastră are două obiective majore asumate de îndeplinit, în care Ungaria are un cuvânt greu de spus: integrarea în Schengen, decizie care se ia cu unanimitatea statelor membre, și aderarea la OECD. În cazul Schengen, în fața unui sprijin al Franței și Germaniei, probabil că Budapesta nu se va opune, dar se va folosi de toate instrumentele pentru a-și atinge obiectivele în ceea ce priveste interesele legate de comunitatea maghiară. De altfel, în cazul OECD, Budapesta și-a retras sprijinul în 2017, după ce decizia de înființare a unui liceu catolic la Târgu Mureș a fost suspendată. Ulterior, Ungaria și-a reconsiderat poziția, anunțând că sprijină candidatura României, al cărei dosar a fost redeschis însă abia în acest an (amânarea a avut legătură și cu politicile anti-justitie ale PSD).
Investițiile masive ale Budapestei în Transilvania - un acord care nu a mai fost semnat
În comunicatul în care anunță primirea la Cotroceni a lui Katalin Novak, Administrația Prezidențială precizează că va evidenția „deschiderea părții române pentru consolidarea dialogului și cooperării bilaterale cu Ungaria, stat vecin deosebit de important, în vederea promovării de proiecte de interes comun, în beneficiul celor două state și al cetățenilor lor, indiferent de etnie”. „Va fi reiterat interesul părții române pentru o cooperare pragmatică și orientată spre rezultate concrete, structurată pe baza principiilor și valorilor incluse în documentele fundamentale ale cooperării bilaterale”, se mai arată în comunicat. Documentele cooperării bilaterale dintre România și Ungaria sunt Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară (Timișoara, 1996) și ale Declarației privind Cooperarea şi Parteneriatul Strategic româno-ungar pentru Europa Secolului XXI (Budapesta, 2002).
De ani de zile, Bucureștiul reclamă că politica Budapestei în privința etnicilor maghiari din Transilvania excede acestor documente. După cum HotNews a mai scris, în 2011, Parlamentul de la Budapesta a votat un document intitulat „Politica națională maghiară - Cadrul strategic al politicii naționale”. O consecință a acestei „Strategii a Națiunii” este și programul masiv de investiții prin care guvernul de ungar a pus la bătaie miliarde de euro, o parte substanțială ajungând la comunitatea maghiară din Transilvania. Este vorba de „Planul Kos Karoly”, convenit în 2016 și pus în practică în anul următor.
În România, Guvernul Ungariei finanțează proiecte ale comunității maghiare prin intermediul Fundației Pro Economica, înființată de persoane apropiate UDMR. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a reclamat, în mod repetat, că investițiile masive ale Guvernului Ungariei în Transilvania nu au acordul României. În 2020, cu ocazia vizitei lui Peter Szijjarto la București, șefii diplomației de la București și Budapesta au convenit să înceapă discuțiile pentru semnarea unui acord.
Acest lucru nu s-a întâmplat până azi. Programul derulat de Guvernul Viktor Orban în Transilvania însă neconform atât în raport cu Tratatul de bază dintre România şi Ungaria, cât și cu Raportul privind tratamentul preferenţial al minorităţilor naţionale de către statul înrudit al Comisiei de la Veneția. Primul prevede o limitare a intervenției unui stat în cazul minorităților înrudite doar la domeniile educație și cultură. De asemenea, raportul Comisiei de la Veneția vorbește tot despre aceleași două domenii. Mai mult, același document subliniază faptul că în condițiile în care legi a căror aplicare privește minoritățile înrudite din alt stat în domenii care nu sunt prevăzute de tratate internaționale sau cutume care prezumă acordul statului respectiv, acesta trebuie cerut înainte de aplicarea oricărei măsuri. Or, Ungaria nu l-a cerut.
În plus, derularea programului Guvernului Ungariei printr-o asociație neguvernamentală din alt stat nu este în conformitate cu criteriile enunțate de Comisia de la Veneția. În privința criteriilor etnice, invocate de partea română, chiar dacă Fundația Pro Economica susține că derulează proiecte la nivel național, derularea acestora a fost doar în județele Haghita, Covasna și Mureș, în zone în care procentul etnicilor maghiari este de peste 70%.
21
7
