Legile Justiției, golite de conținut pe ruta Bruxelles-București ● Pandemia din pandemie ● Reportaj de pe frontul din Harkov ● Dezastru ecologic la Tunari ● Dan Voiculescu, care mai datorează 50 milioane € statului, cere să se pună „stop averilor ilicite” ● Cum s-a ales un șef numit de USR-PNL cu o majorare consistentă de salariu ● Privatizarea Rompetrol – cum s-a evaporat creanța Libia din bugetul României și a apărut în conturile personale ale lui Dinu Patriciu ● Mica doză de cultură generală ● Firmele care au încetat contractele part-time în perioada asta ar putea fi vizitate cu prioritate de inspectorii de muncă ● Dictatorul Viktor Orban delirează la Tușnad, UDMR se face că nu știe ● Cum ne putem proteja de dezinformare ● Nu mai mințiți!

Press reportFoto: Profimedia Images

• Legile Justiției, golite de conținut pe ruta Bruxelles-București. Modificările controversate ale lui Cătălin Predoiu. Legile Justiției agreate de ministrul Cătălin Predoiu cu Comisia Europeană au suferit modificări esențiale într-o lună, proiectele finale fiind diferite față de forma discutată cu partenerii europeni. Europa Liberă a comparat cele trei legi. „Câștigătorii” clari sunt CSM și Instanța Supremă, scrie Europa Liberă.

• Pandemia din pandemie. COVID-19 ne-a afectat psihic. Ce facem? Suntem în iulie, 2022. Într-o luni dimineața, Comisarul european pentru Sănătate lansează un apel către cele 27 de state membre. Le solicită să folosească vara pentru a se pregăti de un nou val de infecţii cu CoViD-19 în cursul toamnei şi al iernii. Populația nu mai vrea să audă de mască, izolare, carantină, scrie PressHub.

• Reportaj de pe frontul din Harkov. Un veteran din Batalionul Azov vorbește despre „neonazism”. Înalt de doi metri, zdravăn cât un dulap, barbă stufoasă de hipster blond-roșcată, ochi albaștri ușor holbați, costum de camuflaj, cuțit și pistol atârnate de centură – aspectul fizic al sergentului se potrivește perfect cu supranumele său de luptă – Viking, scrie Libertatea.

• Dezastru ecologic la Tunari. Sute de pești morți pe Râul Pasărea, în aval de stația de epurare din Otopeni. Râul Pasărea din Nordul Capitalei este poluat constant de ani de zile. Recent, sute de pești morți pe cursul din dreptul localității Tunari i-au făcut pe locuitori să alerteze din nou autoritățile. Alarma vine pe fondul unei poluări constante care vine, în principal, dinspre stația de epurare a Orașului Otopeni, subdimensionată din cauza nealocării de fonduri pentru modernizare și extindere, scrie Buletin de București.

• Dan Voiculescu, care mai datorează 50 milioane € statului, cere să se pună „stop averilor ilicite”. Voiculescu se plânge, într-o postare pe blogul personal că țara o duce prost, ca și românii sunt săraci. Iar averile ilicite trebuie recuperate. Voiculescu uită să menționeze că datorează statului român o sumă colosală: zeci de milioane euro pentru că pozează în pensionar sărac, scrie Newsweek.

• Cum s-a ales un șef numit de USR-PNL cu o majorare consistentă de salariu. Salariul directorului Companiei Municipale de Iluminat Public SRL s-a majorat consistent chiar în mandatul de primar general al lui Nicușor Dan. În anul 2020, până la jumătatea lunii decembrie, directorul general al companiei municipale a fost avocatul Adrian Nicolaide. Acesta încasa o indemnizație lunară brută de 20.969 lei (ceea ce înseamnă că lua circa 12.262 lei net). Pe 15 decembrie 2020, Nicolaide a demisionat. Iar Consiliul de administrație încă în funcție din vremea PSD- ALDE l-a numit în funcția de director general pe Adrian Corbu, scrie SpotMedia.

• Privatizarea Rompetrol – cum s-a evaporat creanța Libia din bugetul României și a apărut în conturile personale ale lui Dinu Patriciu. Fost ministru: ”A fost lăsat să facă o asemenea tranzacție”. Începând din 2007, când miliardarul român încă mai trăia, anchetele de presă și investigațiile justiției au lansat insistent interogația: cum a reușit omul de afaceri român să obțină primele milioane de dolari cu care a cumpărat Rompetrol și platforma Petromidia, una dintre perlele industriale ale regimului comunist?, scrie Gândul.

• Mica doză de cultură generală. Vorbeam ieri despre legile romane și pedepsele aferente. Subiectul e prea vast ca să nu mai dăm măcar un exemplu. Ideea e că romanii ăia erau băieți tare ocupați. Aveau de condus ditamai namila de imperiu și, chiar și când nu aveau imperiu, tot cu gândul la el erau. În fapt, cam asta i-a deosebit pe romani de mai toți contemporanii lor, ideea de a face ceva măreț, care să dureze. Apoi, cum să păstrezi tu ordinea și disciplina la hotare, cum să faci tot ce ți-ai propus, dacă nu erai în stare să faci ordine fix în Roma?, scrie Mica doză de cultură generală.

• Firmele care au încetat contractele part-time în perioada asta ar putea fi vizitate cu prioritate de inspectorii de muncă. Mulți angajatori cu salariați încadrați pe normă parțială au ales să se poziționeze radical în fața suprataxării pe care ar trebui să o suporte din august pentru aceștia: terminând raporturile de muncă, scrie avocatnet.ro.

• Dictatorul Viktor Orban delirează la Tușnad, UDMR se face că nu știe. Liberalii despre partenerii de coaliție: „Au valori europene”. Declarațiile rasiste făcute de premierul Ungariei în România pun în dificultate coaliția la guvernare, mai ales că UDMR nu s-a delimitat public și explicit de derapajele regimului Viktor Orban, de care este, de altfel, apropiat. În consecință, PNL și PSD fac eforturi de comunicare pentru a drege imaginea partenerilor de la UDMR, fără a fi însă foarte credibili, scrie PressOne.

• Va încasa statul mai mulți bani din creșterea taxelor? Cazul accizelor pe tutun. Unul dintre pariurile cel mai des pierdute de România a fost acela cu încasările la bugetul de stat, atunci când taxele au crescut. Bugetul României depinde în mare măsură de patru taxe: TVA (circa 21% din veniturile bugetare totale), accize (circa 9% din veniturile bugetare totale), impozitul pe salarii și venit (circa 7,5% din veniturile bugetare totale) și impozitul pe profit (circa 5,3% din veniturile bugetare totale), scrie project-e.ro.

• Cum ne putem proteja de dezinformare? 6 specialiști răspund. Am întrebat șase oameni relevanți din domeniul combaterii dezinformării și a falsurilor care sunt metodele lor de a se proteja de conținut fals și ce putem face noi pentru a nu cădea în plasa minciunilor de pe internet, scrie Scena9.

• Procurorii desemnați să ancheteze magistrați nu s-au autosesizat față de majoritatea din CSM care a falsificat rezultatul unui vot în Consiliu. Niciun procuror din noua structură de anchetatori care ar trebui să investigheze infracțiunile comise de magistrați nu s-a sesizat din oficiu pentru a deschide dosar după acuzațiile de trucare a votului în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), scrie PressHub.

• Nu mai mințiți! Pentru cei care au trăit ceaușismul, tehnicile de comunicare ale guvernului Ciucă nu ar trebui să fie o surpriză. Au văzut merele legate cu sârmă în copaci, „cincinalul în 4 ani și jumătate”, știu cum e când oficial merge foarte bine. Sunt așadar învățați cu minciuna ca politică de stat, dar și cu rezistența în fața ei. Din timp în timp, premierul și câte un ministru ies să se laude cu marile realizări economice, cu depozitele umplute cu gaz peste nivelul progamat, cu creșterea economică. „Dacă în Occident se vorbeşte despre recesiune, în România este o creştere economică”, spune purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, scrie SpotMedia.

• Ultimii la indicele de digitalizare DESI și pe 2022: Comisia ne avertizează că încurcăm lumea. România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2022 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI). Important de remarcat: creșterea sa anuală relativă este inferioară celei a țărilor similare, ceea ce indică lipsa de convergență cu restul statelor membre, scrie Cursdeguvernare.ro.