Primarul unei comune promite recompense celor care își toarnă vecinii că risipesc apă ● De ce nu trebuie reînființat Cenaclul Flacăra ● Un bucureștean plătește 30.700 de lei pentru un loc de parcare pe care l-a licitat ● La noi energia este peste 500 de euro pe MWh, la spanioli de 3,5 ori mai ieftină, iar la suedezi energia este aproape gratuită ● Tinerii angajați și cei cu copii înscriși la școală vor plăti un impozit și mai mic, din 2023 ● Mica doză de cultură generală ● Asistenta anchetată în dosarul vaccinărilor „la chiuvetă” pe șpăgi a picat concursul pe funcție la DSP Bihor cu o notă jenantă! ● S-au găsit urși panda în Munții Carpați ● Câciu, despre execuţia bugetară: Arată părţile bune şi cele mai puţin bune ale activităţii Guvernului ● Magistrații acuză: Proiectele legilor justiției mențin aproape toate modificările nocive ● Despre pensii, punct și de la capăt.

Press reportFoto: Profimedia Images

• Primarul unei comune promite recompense celor care își toarnă vecinii că risipesc sau fură apă. Primarul unei comune din Gorj caută tot felul de soluții pentru a-i opri pe cei care risipesc apa. Edilul din Cătunele, Florinel Țuilă, a declarat că problemele cu apa nu sunt noi, scrie GreatNews.

• De ce nu trebuie reînființat Cenaclul Flacăra. Fiul lui Adrian Păunescu și-a propus să reînvie Cenaclul Flacăra, un eveniment care în perioada comunistă ascundea propaganda și cultul personalității lui Ceaușescu sub un spectacol care se dorea artistic și cultural, scrie PressHub.

• Un bucureștean plătește 30.700 de lei pentru un loc de parcare pe care l-a licitat. Cel mai scump loc de parcare din sectorul 3 plătit de un cetățean a costat 30.700 RON și se află pe strada Fizicienilor nr. 18. În ultimii doi ani, Primăria Sectorului 3 a încasat peste șase milioane de lei din faimoasele licitații pentru parcări de reședință. Deoarece există mai puține locuri de parcare decât solicitări, oamenii ajung să plătească chiar și câteva zeci de mii de lei pentru a se asigura că au unde să își parcheze mașina, scrie Buletin de București.

• La noi energia este peste 500 de euro pe MWh, la spanioli de 3,5 ori mai ieftină, iar la suedezi energia este aproape gratuită. Situaţia de acum arată ce înseamnă 10 ani de blocaj total al investiţiilor în energie verde direct în factură. În Suedia, una dintre cele mai verzi economii ale lumii, energia era ieri numai 7 euro pe MWh, aproape gratuită faţă de cei 512 euro pe MWh din România, scrie ZF.

• Tinerii angajați și cei cu copii înscriși într-o unitate de învățământ vor plăti un impozit și mai mic, din 2023. Regimul deducerilor personale, acele sume de bani care se scad din baza impozabilă astfel încât cei cu venituri mici și care au, eventual, persoane în întreținere să plătească mai puțin impozit statului pe salariile lor, va fi radical schimbat din 2023, scrie avocatnet.ro.

• Mica doză de cultură generală. Toată lumea știe că pe la începutul secolului al XX-lea a existat așa numită epocă de aur a dirijabilelor. Sau, dacă preferați, a zeppelinelor. Astea chiar au avut succes, că de aia se și numește perioada aia așa. Altfel, s-ar fi numit „epoca de rahat a zborului, când mergeai cu balonul cu cadru de oțel și te rugai fierbinte să nu te doboare vreun pescăruș chior”. Dar, după cum vedeți, a doua denumire era cam lungă, așa că s-a rămas la prima, scrie Mica doză de cultură generală.

• Asistenta anchetată în dosarul vaccinărilor „la chiuvetă” pe șpăgi a picat concursul pe funcție la DSP Bihor cu o notă jenantă! Voichiţa Sim, asistenta angajată fără concurs la Direcţia de Sănătate Publică Bihor pe perioadă determinată în octombrie 2020 pe motiv de pandemie şi concediată în noiembrie 2021, după ce fusese reţinută de DNA pentru implicarea în dosarul vaccinărilor "la chiuvetă" din Vama Petea, contra unor şpăgi de 250-300 euro date de persoane care voiau să călătorească fără să fie "cipate" anti-Covid, s-a prezentat degeaba la concursul organizat de DSP pentru angajarea de asistente, scrie Bihoreanul.

• Povestea de viaţă a lui Raed Arafat, unul dintre oamenii care conduc sistemul medical din România. Iubit de mulţi români, detestat de alţii, Raed Arafat a fost ani de zile văzut drept un salvator. El este omul care a revoluţionat sistemul de intervenţie de urgenţă în România şi care a pus bazele SMURD, plecând de la pasiunea din copilărie pentru acordarea primului ajutor, scrie Life.ro.

• S-au găsit urși panda în Munții Carpați. Zău, eu n-am mai prins demult atâtea subiecte în timpul verii. Nici nu se potolește bine unul, că năvălește altul, dă peste cap bula, învrăjbește, iar ne certăm cu toții, n-apucăm să ne spunem tot ce avem de zis pe tema, că vine altă temă și tot așa. Ceea ce mă nemulțumește profund, căci nu mai știu nici despre ce voiam să îmi dau cu părerea sau nu apuc să mi fac o părere că subiectul s-a evaporat și tot așa, scrie B365.ro.

• Britney Spears si Elton John colaboreaza pentru remake-ul „Tiny Dancer”, prima melodie inregistrata de Spears dupa iesirea de sub tutela parintilor. La mai bine de 6 ani de la ultima lansare muzicala, Britney Spears ar putea reveni in industria muzicala printr-o colaborare cu Elton John. Presa americana sustine ca artista s-a intalnit saptamana trecuta cu John intr-un studio de inregistrari din Beverly Hills pentru un remake al melodiei „Tiny Dancer”, lansata initial in 1971, scrie Urban.ro.

• Supraimpozitarea muncii part-time: În teorie câștigă bugetul, în practică nu câștigă nimeni. Una dintre modificările Codului Fiscal prevede ca salariile part-time să fie supraimpozitate de la 1 august. Prin supraimpozitarea muncii part-time angajatorii o să trebuiască să le plătească angajaților contribuțiile unui salariu minim pe economie. Ce o să producă asta? Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, vede un viitor negru pe piața muncii, adică, muncă la negru, potrivit Wall-street.ro.

• Câciu, despre execuţia bugetară: Arată părţile bune şi cele mai puţin bune ale activităţii Guvernului. „Executia bugetară pe primele 6 luni ale anului arată atât părţile bune, cât şi cele mai puţin bune ale activităţii Guvernului. Părţile bune sunt cele referitoare la stabilitate şi indicatorii macroeconomici, reducerea deficitului public, creşterea colectării veniturilor fiscale precum şi o revenire pe zona absorbtiei de fonduri europene. Partea mai puţin bună este cea referitoare la investiţii. Am mai spus-o şi o repet: cheltuielile de investiţii nu sunt la nivelul programat şi întârzierile trebuie recuperate accelerat în al doilea semestru! Motivul principal invocat de toţi a fost acela al preţurilor şi, de aceea, Guvernul a luat măsurile necesare pentru ajustarea preţurilor la contractele publice”, a scris pe pagina sa de Facebook Adrian Câciu, citat de Adevărul.

• Viktor Orban, părăsit de consiliera care îi e prietenă de 20 de ani, după discursul de la Tușnad. „Discurs nazist pur, demn de Goebbels”, acuză Zsuzsa Hegedüs în scrisoarea de demisie. Zsuzsa Hegedüs, consilieră a lui Viktor Orban, și-a depus marți demisia din cauza discursului premierului maghiar despre „amestecarea raselor” ținut în timpul Școlii de vară de la Tușnad, Harghita, relatează presa maghiară. În scrisoarea sa către Viktor Orbán, sociologul a apreciat că discursul ar fi fost pe placul „celor mai însetați de sânge rasiști”, așa că, în ciuda prieteniei lor de 20 de ani, ar trebui să pună capăt relației lor de colaborare, scrie publicația maghiară HVG. Orban i-a răspuns imediat, dar a urmat o nouă replică, scrie Libertatea.

• Cum vrea Europa să treacă peste crize? Energie, inflație, lanțuri de aprovizionare, consecințe ale luptei cu pandemia. UE se luptă cu mai multe crize în același timp. Care ar fi soluţiile?, întreabă DW.

• Ce a mai rămas din City Insurance, fost lider în RCA cu 3 milioane de clienți și sute de mii de șoferi creditori: Case, mașini, birouri și un hotel, toate valorează cât 3 zile cu vânzări bune. CITR Filiala Cluj, lichidatorul judiciar al City Insurance, a publicat rezultatele evaluării bunurilor deținute de companie. Comparativ cu datoriile pe care le are, dar și cu nivelul de vânzări la care ajunsese în vârf, se poate spune că bunurile rămase în proprietatea fostului lider al pieței asigurărilor nu reprezintă nimic, scrie Economica.

• Jumătate din tinerii până în 35 de ani, care devin investitori, o fac pentru a dobândi independență financiară. Românii încep să investească în jurul vârstei de 30 de ani. 500 de lei este suma minimă pe care sunt dispuși să o economisească sau investească, lunar, majoritatea românilor participanți la studiul despre ”Economisire inteligentă”, realizat de Mercury Research, la inițiativa Asociației Administratorilor de Fonduri din România, scrie FinEco24News.

• „Rusia blufează. Gazprom nu poate induce cu adevărat o criză majoră.” Cum poate câștiga Europa războiul energetic cu Putin. Statele membre au aprobat reducerea voluntară cu 15% a consumului de gaze naturale în Uniune, după un plan propus de Comisia Europeană. Măsura ar urma să fie valabilă între august și martie și s-ar putea transforma din voluntară în obligatorie, în caz de urgență în materie de aprovizionare, scrie PressOne.

• Topul dezvoltatorilor ieşeni. Cinci firme fac “jocurile” la Iaşi. Cine sunt oamenii din spate? Pandemia a afectat business-urile dezvoltatorilor imobiliari, însă nu pe toate. Cinci firme specializate în dezvoltare imobiliară au acaparat în 2021 aproape două treimi din cota de piaţă din acest domeniu, în judeţul Iaşi. Creşterea lor cumulată este de peste 1,5 milioane de euro. Şi vorbim de o piaţă de aproape 30 milioane de euro, scrie Ziua de Iași.

• Magistrații acuză: Proiectele legilor justiției mențin aproape toate modificările nocive. Noile proiecte ale „legilor justiției”, publicate pe 21 iulie 2022 de Ministerul Justiției, sunt practic actualele legi în vigoare, cu unele modificări, fiind cu totul diferite față de variantele prezentate și asumate în fața Comisiei Europene, atrag atenția, într-un comunicat de presă comun, Asociația Forumul Judecătorilor (AFJ), Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statului Procurorilor (AMASP) și Asociația Inițiativa pentru Justiție (AIJ), potrivit PressHub.

• Despre pensii, punct și de la capăt. Atât de mult se discută despre pensii, fie ele contributive, speciale sau „ocupaționale”, pe atât de multe tonuri și limbi că am impresia că sunt la temeliile unui turn Babel. Nu trebuie intrat în controverse pentru că nu ajungem nicăieri. Trebuie dărâmat turnul, trebuie șters totul cu buretele și luată discuția de la zero, scrie Spotmedia.