Ministrul Justiţiei a publicat, miercuri, forma actualizată a Legilor Justiţiei, a căror adoptare este asumată în PNRR până în trimestrul II 2023. Ministerul precizează, însă, că aceste legi sunt de o importanţă majoră, sistemul având nevoie de ele mult mai repede. Avizarea proiectelor de către ministere este programată după 1 iulie, iar până atunci se mai pot trimite observaţii şi propuneri, transmite News.ro
- Proiect de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii | Expunere de motive proiect de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii
Ministerul Justiţiei anunţă, miercuri, într-un comunicat de presă că au fost publicate pe site-ul instituţiei textele actualizate ale Legilor Justiţiei.
Este vorba despre Proiectul de lege privind statutul magistraţilor, Proiectul de lege privind organizarea judiciară şi Proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.
”Ministerul Justiţiei a postat astăzi, 22.06.2022, forma lor actualizată cu contribuţii punctuale în urma procesului de dezbatere publică şi a procesului de reflecţie asupra textelor pe parcursul dezbaterii publice. Înainte de a trece la etapa avizărilor, interministeriale şi CSM, Ministerul Justiţiei rămâne deschis analizei oricăror contribuţii sau propuneri de ultimă oră, cu precizarea importantă că nu este vorba de o nouă dezbatere publică propriu – zisă în sensul prevederilor legale care reglementează procedurile de adoptare a actelor normative, dezbaterea publică având loc pe parcursul anilor 2020 – 2021”, se arată în comunicatul de presă.
Ministerul precizează că, adoptate în 2004 şi ulterior modificate repetat, Legile Justiţiei reprezintă fundamentul legislativ al sistemului judiciar.
”Modernizarea acestor legi şi adecvarea lor la nevoile prezente şi de perspectivă ale sistemului judiciar reprezintă o condiţie esenţială pentru realizarea unui serviciu public judiciar eficient, capabil să facă dreptate şi să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, precum şi ale unui sistem de apărare şi aplicare a legii care să protejeze cetăţenii, companiile şi statul faţă de orice încălcări ale legii. Ministerul Justiţiei şi-a stabilit încă din anul 2020 obiectivul realizării unor proiecte ale Legilor Justiţiei care să tindă în cel mai înalt grad la atingerea acestor deziderate”, a mai transmis ministerul.
Proiectele au fost elaborate ţinând cont şi de rapoartele de ţară publicate de Comisia Europeană în cadrul MCV, de rapoartele ”Rule of Law” şi de opiniile ”Comisiei de la Veneţia”
Instituţia precizează că a iniţiat în anul 2020 elaborarea proiectelor Legilor Justiţiei, alături de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), documentele fiind elaborate ţinând cont şi de deciziile (obligatorii) Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi de drept european.
”Proiectele Legilor Justiţiei au fost elaborate ţinând cont şi de rapoartele de ţară publicate de Comisia Europeană (COM) în cadrul „Mecanismului de Cooperare şi Verificare” (MCV), de rapoartele din cadrul Mecanismului ”Rule of Law” (RoL) şi de opiniile ”Comisiei de la Veneţia” (ComV). Prin raportarea la aceste instrumente comunitare, Ministerul Justiţiei a urmărit alinierea proiectelor Legilor Justiţiei unor standarde, recomandări şi evaluări formulate în cadrul acestor instrumente comunitare şi rapoarte de evaluare, urmărind îndeplinirea obiectivelor din cadrul MCV şi RoL”, a mai transmis intituţia.
”În elaborarea proiectelor Legilor Justiţiei, Ministerul Justiţiei a căutat să integreze poziţiile şi opiniile indicate în cadrul propriei viziuni şi concepţii asupra instituţiilor cuprinse în aria de reglementare, plecând de la şi încercând permanent să ajungă la satisfacerea interesului cetăţenilor de avea o Justiţie independentă, responsabilă şi răspunzătoare pentru propria calitate, o Justiţie eficientă, o Justiţie dreaptă. Ministerul Justiţiei nu este şi nu poate fi doar un simplu redactor tehnic de texte juridice care să reflecte pur şi simplu doar voinţa sau viziunea unor alte instituţii din sistemul judiciar şi în general din sistemul instituţional românesc sau european, ori din cadrul societăţii civile, fără ca această afirmaţie să prejudicieze, desigur, caracterul obligatoriu al deciziilor definitive ale instanţelor de judecată, ÎCCJ, CCR, CJUE sau CEDO, de care ministerul a luat întotdeauna act şi le-a tratat ca atare”, mai arată MInisterul JUstiţiei.
Instituţia explică faptul că, de la finalizarea elaborării lor în septembrie 2020, proiectele Legilor Justiţiei au intrat într-o dezbatere publică care a durat aproximativ 6 luni, până în aprilie 2021.
”După dezbaterea publică încheiată în primăvara anului 2021, proiectele au fost înaintate către CSM, apoi în avizare interministerială, ambele procese de promovare în avizare fiind, din păcate, abandonate de minister la scurt timp după ce au fost demarate. În consecinţă, proiectele nu şi-au mai urmat cursul firesc spre aprobarea de către Guvern şi adoptarea ca legi de către Parlament, pentru ca apoi să poată fi eventual promulgate de către Preşedintele României şi publicate în Monitorul Oficial”, se mai arată în comunicat.
Ministerul precizează, de asemenea, că în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă termenul asumat pentru intrarea în vigoare este Trimestrul II 2023.
”Sistemul judiciar are însă nevoie urgentă de aceste legi, ca şi cetăţenii care îşi doresc o Justiţie aşezată pe un cadrul legislativ modernizat. Ministerul Justiţiei va rămâne permanent deschis analizei opiniilor şi propunerilor pe care le va primi inclusiv pe parcursul procesului de dezbatere parlamentară”, a mai prcizat instituţia.
Orice contribuţie poate fi transmisă în scris la adresa dean@just.ro, înainte de a trece mai departe la procedurile de avizare şi adoptare la nivelul Guvernului, proces care va fi iniţiat cu etapa avizărilor imediat după 01.07.2022.
0
1
