​​Președintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri legea offshore. Actul normativ a fost adoptat de Parlament pe 18 mai.

Conducte de gaze naturaleFoto: dpa picture alliance / Alamy / Alamy / Profimedia

Potrivit actului normativ statul român are drept de preemțiune asupra zăcămintelor care urmează să fie exploatate.

În ce condiții se va exploata gazul în Marea Neagră. Principalele prevedări ale legii offshore

• Eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preturile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri cu menținerea grilei de impozitare în cazul veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 85 lei/MWh. Inițial investitorii plăteau acest impozit progresiv asupra veniturilor suplimentare obținute din creșterea prețului la gaz, atunci când prețul gazului trecea de 45,71 lei/MWh.
• Creșterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investițiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, pentru a încuraja investițiile în acest sector.
• Eliminarea limitării deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea principiului Codului Fiscal care prevede ca toate sectoarele de activitate să fie tratate uniform. În prezent, această limitare împiedică operatorii offshore să deducă amortizarea tuturor investițiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită, fiind astfel discriminați comparativ cu restul agenților economici.
• Se reglementează regimul fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari de 3 000 m
• Se propune eliminarea utilizării prețului de referință în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare. În acest fel, sunt respectate principiile fiscalității prevăzute de Codul Fiscal şi România se va alinia cu practica internațională referitoare la determinarea impozitelor upstream pe baza prețurilor realizate. Astfel cotele vor crește de la 15% la 70%, în funcție de prețul de vânzare a gazelor naturale:
• 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
• 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
• 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
• 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
• 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
• 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
• 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
• 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.
• Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022 li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevențe și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare, existente la data de 1 ianuarie 2023.”
• Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Camera Deputaților este forul decizional în acest caz. Legea offshore urmează să meargă la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Ce gaze naturale ar putea fi extrase din Marea Neagră în acest an

Primele gaze naturale care ar putea fi extrase din Marea Neagră de la jumătatea acestui an, potrivit oficialilor români, sunt gazele provenite din zăcămintele Ana și Doina, exploatate de americanii de la Black Sea Oil & Gas. Capacitatea de producţie estimată este de 1 miliard de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul de gaze al României.

Gazele naturale din zăcămintele de gaze Ana şi Doina descoperite în anul 2007, respectiv 1995, sunt gestionate în prezent de americanii de la Black Sea Oil and Gas în Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia.

Mark Beacom, CEO al Black Sea Oil and Gas, își exprima încrederea în luna februarie din acest an că „prin cooperarea constructivă a tuturor părților implicate în construcția proiectului MGD, producția de gaze va începe în al doilea trimestru al anului 2022”, potrivit Mediafax.

La acel moment, șeful BSOG spunea că proiectul MGD este finalizat în proporție de 85%.

• „Este esențial să fie modificată legea offshore pentru a elimina taxarea suplimentară care distruge investițiile. Prețul ridicat din prezent al gazelor va fi inevitabil urmat de scăderi ale acestuia în cei 10 ani de producție estimați pentru zăcămintele de gaze Ana și Doina”, a mai spus Mark Beacom, citat de Mediafax.

Producția ar fi trebuit să înceapă anul trecut, dar pe fondul unor întârzieri la lucrările necesare pe uscat, finalizarea întregii investiții a fost amânată pentru anul 2022, potrivit Mediafax.

• Detalii despre proiectul MGD

Proiectul MGD, primul proiect de acest gen construit în zona românească a Mării Negre după anul 1989, constă în săparea a cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana) şi un ansamblu submarin de producţie pe zăcământul Doina, care va fi conectat printr-o conductă de 18 km la platforma de producţie Ana monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana.

O conductă submarină de 126 km va asigura transportul gazelor de la platforma Ana la ţărm, până la noua staţie de tratare a gazelor din comuna Corbu, judeţul Constanţa. Capacitatea de producţie estimată va fi de 1 miliard de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul de gaze al României. Gazele tratate vor fi livrate în Sistemul Naţional de Transport operat de SNTGN Transgaz SA la staţia de măsurare a gazelor aflată în cadrul staţiei de tratare a gazelor.