După zece ani de procese, 34 de persoane, între care 9 medici şi 20 de farmacişti trimiși în judecată pentru înşelăciune, uz de fals, dare de mită şi spălarea banilor au fost achitaţi definitiv de Curtea de Apel Bucureşti pentru că faptele s-au prescris. Ei au fost acuzați că ar fi creat un circuit prin care ar fi emis peste 4.000 de rețete false pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați sau chiar pe numele unor persoane decedate, decontând ilegal 1,6 milioane de lei.
În 2012, Parchetul Tribunalului Bucureşti anunţa trimiterea în judecată a 34 de persoane, între care 9 medici și 20 de farmaciști de la un lanț de farmacii din București acuzaţi că încasau bani de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prin compensarea frauduloasă a unor reţete false. Totul se baza pe o înţelegere între medicul de familie şi farmacist.
La Tribunalul București, care în decembrie 2020 a dispus condamnări la închisoare cu suspendare pentru nouă persoane, procesul a durat opt ani.
Au urmat alți doi ani de procese la Curtea de Apel Bucureşti, care a pronunțat și decizia finală: toţi inculpaţii au fost achitaţi sau a fost încetat procesul penal împotriva lor pentru că, între timp, faptele s-au prescris.
Cum funcționa rețeaua care a reușit să falsifice mii de rețete
Medicii şi farmaciştii din acest dosar au fost acuzați de către procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti că au falsificat peste 4.000 de reţete medicale, prejudiciul produs Casei de Asigurări de Sănătate Bucureşti fiind de 1,6 milioane lei. Pe unele dintre reţete figurau şi numele unor persoane decedate.
Potrivit procurorilor, medicii acuzaţi în dosar prescriau tratamente pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi, apoi le trimiteau unor farmacişti care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la Casa de Asigurări de Sănătate Bucureşti, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial licit.
Sumele decontate de la Casa de Asigurări de Sănătate variau între 30% şi 100% din valoarea reţetei, iar pentru activitatea lor farmaciştii obţineau un bonus la salariu, întrucât creşteau vânzările în mod artificial, iar medicii primeau sume cuprinse între 3% şi 5% din valoarea respectivei reţete.
Una dintre modalităţile de operare era aceea că farmacistul, de regulă, diriginte de farmacie sau coordonator de zonă, stabilea o legătură cu un medic specialist sau de familie. În baza înţelegerii cu farmacistul, medicul prescria în mod constant numeroase reţete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că reţetele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi şi care nu solicitaseră vreun tratament, spuneau procurorii.
1
11
