Curtea Constitutionala sustine ca Parlamentul nu a dat curs obligatiei constitutionale legate de punerea de acord a dispozitiilor unei legi, declarate neconstitutionale, cu decizia Curtii si cu prevederile Constitutiei. "Curtea Constitutionala este consternata sa constate ca Parlamentul Romaniei nu a aflat nici pana in prezent ca, potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Constitutia Romaniei, revizuita in anul 2003, deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii, indiferent daca sunt pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate anterior promulgarii legilor (controlul a priori) ori asupra legilor sau ordonantelor in vigoare, pe calea exceptiei de neconstitutionalitate (controlul a posteriori), acesta din urma fiind accesibil oricarei persoane fizice sau juridice, in conditiile legii", sustine un comunicat al Curtii Constitutionale.

Comunicatul sustine ca "Parlamentul - nu o singura data - nu a dat curs obligatiei constitutionale privitoare la punerea de acord a dispozitiilor unei legi, declarate neconstitutionale, cu decizia Curtii si cu prevederile Legii fundamentale. Spre exemplu, dispozitiile art.II alin.(1) si (3) din Legea nr.249/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali nu au fost inca reexaminate de Parlament, la mai bine de un an de la publicarea Deciziei nr.61 din 18 ianuarie 2007 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.116 din 15 februarie 2007".

In acest caz, sustine CCR, presedintele Curtii s-a adresat presedintelui Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, solicitandu-i sa comunice solutia adoptata de Parlament pentru ducerea la indeplinire a deciziei Curtii, insa la solicitare a raspuns secretarul general al Camerei Deputatilor, care a afirmat ca "Birourile permanente ale celor doua Camere legislative au hotarat in sedinta comuna ca Parlamentul are obligatia de a reexamina legea numai in cazul deciziei de neconstitutionalitate a Curtii, pronuntate pe calea controlului a priori. In situatia in care decizia Curtii Constitutionale a fost pronuntata pe calea controlului a posteriori, se considera ca prin decizia respectiva Senatul, Camera Deputatilor si Guvernul nu sunt sesizate ci, mai curand, informate, acestea avand latitudinea sa declanseze procesul legislativ corespunzator punerii de acord a textelor constatate ca fiind neconstitutionale cu prevederile Constitutiei".

"Fata de starea de neconstitutionalitate astfel perpetuata, Curtea reaminteste ca isi exercita functia de garant al suprematiei Constitutiei in vederea asigurarii bunei guvernari a Romaniei, misiune la care sunt datoare sa contribuie toate autoritatile publice avand rol de parteneri ai Curtii in cadrul acestui proces.

Neindeplinirea acestei indatoriri reprezinta o grava atingere adusa statului de drept, democratiei constitutionale si apararii drepturilor fundamentale ale omului. In contextul dat, sunt lezate si principiile la care Romania a achiesat odata cu aderarea la Uniunea Europeana si - in cele din urma - insusi interesul cetateanului", se indica in comunicat.