Judecătorul Marian Budă a fost ales, joi, în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat care va expira în 6 ianuarie 2023, anunță News.ro.

Sediul CSMFoto: Agerpres

„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii pe domnul judecător MARIAN BUDĂ, începând cu data de 13.05.2022 până la data de 06.01.2023”, a transmis joi seară CSM.

Decizia a fost luată cu majoritate, fiind înregistrate 10 voturi ”DA”, 5 voturi ”NU” şi 2 voturi NULE.

Potrivit CV-ului, Budă a urmat în perioada 1979-1984 Facultatea de Electrotehnică-Universitatea din Craiova, iar în perioada 1986-1991 Facultatea de Drept-Universitatea din Bucureşti.

Marian Budă a fost vicepreşedinte al Tribunalului Dolj, dar şi judecător la Curtea de Apel Craiova, unde a deţinut într-o perioadă funcţia de preşedinte al Secţiei Civile. El a fost numit şef al Secţiei a II-a Civile de la Înalta Curte, în ianuarie 2020.

Echipa de conducere a CSM este completată de procurorul Nicolae Andrei Solomon.

Cine este Marian Budă

Judecătorul Marian Budă vine de la Înalta Curte de Casație și Justiție și a fost numit șef al Secției a II-a Civile al ICCJ în ianuarie 2020, pentru un mandat de 3 ani, de către Secția de judecători din CSM controlată de judecătoarea Lia Savonea.

Ședința CSM din ianuarie în care Marian Budă urma să fie numit în locul Marianei Ghena a fost boicotată de şapte membri ai Consiliului - judecătorii Andreea Chiş, Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Mihai Bălan şi procurorii Tatiana Toader, Cristian Ban şi Florin Deac - astfel că președintele interimar al CSM, Bogdan Mateescu, a cerut Senatului să valideze mandatul noului membru. În 17 ianuarie, Senatul s-a reunit în sesiune extraordinară și a validat numirea judecătorului ca membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii.

Cei 7 judecători și procurori au reclamat, de fapt, că ședințele sunt conduse de "un președinte nelegitim", Bogdan Mateescu, ceea ce "lovește de nulitate orice hotărâre a Consiliului adoptată în aceste condiții".

Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului de Resurse Juridice și fost membru CSM din partea societății civile, ridică problema legalității candidaturii lui Budă, în condițiile în care acesta este membru interimar al Consiliului. Ea arată că judecătorul interimar are un mandat limitat în calitatea sa de membru CSM, exercitând această funcție până la desemnarea prin intermediul alegerilor la Înalta Curte de Casație și Justiție a reprezentantului ales de către această instanță, ceea ce nu s-a întâmplat, astfel că Budă exercită un mandat interimar.

Cum a reușit Bogdan Mateescu să rămână șef la CSM

În tot acest timp, Bogdan Mateescu a reușit să rămână la conducerea CSM, în calitate de președinte interimar, deși mandatul i-a expirat în luna ianuarie. Interimatul său a fost contestat de către judecătorii Andreea Chiş, Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Mihai Bălan şi procurorii Tatiana Toader, Cristian Ban şi Florin Deac, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Pitești.

Bogdan Mateescu a cerut, în numele CSM, strămutarea procesului, iar în acestă săptămână instanța supremă a decis ca dosarul să fie mutat de la Curtea de Apel Piteşti la Curtea de Apel Alba Iulia, condusă de un judecător considerat apropiat de gruparea Savonea, majoritară în CSM.

În cererea de strămutare a procesului, CSM susține că „este de notorietate poziţia publică critică manifestată de o parte dintre judecătorii Curţii de Apel Piteşti la adresa activităţii şi măsurilor adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii”. „De asemenea, este de notorietate şi faptul că o parte dintre judecătorii Curţii de Apel Piteşti au susţinut numeroase demersuri iniţiate de asociaţiile profesionale ale magistraţilor (Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România”, Asociaţia „Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor”), asociaţii care contestă în mod frecvent actele decizionale ale Consiliului”, arată CSM.

Curtea de Apel Pitești se numără printre cele câteva instanțe din România care au sesizat Curtea de Justiţie a UE cu privire la modificările aduse de PSD legilor justiţiei.