​Supraaglomerarea și relele tratamente la care sunt supuși deținuții rămân o mare problemă în penitenciarele din România.

HotNews.roFoto: Hotnews

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) din cadrul Consiliului Europei a publicat joi un raport în urma vizitei ad-hoc din mai 2021, în care semnalează o serie de probleme grave din închisori.

A fost dus în „camera clubului” și i s-a aplicat „metoda falaka”

O situație „deosebit de alarmantă” a fost semnalată la Penitenciarul Giurgiu, unde delegația a primit acuzații credibile că mai multe persoane au fost supuse în mod repetat la lovituri în tălpi: o metodă de tortură cunoscută sub numele de „falaka”, notează raportul. În aceste cazuri au fost implicați membrii echipelor de intervenție (EOS).

Un deținut a declarat că a fost scos din celulă, dus în „camera clubului” unde a fost bătut. Șeful echipei a recunoscut că a existat o intervenție vizându-l pe deținut, însă nu a mai găsit raportul referitor la incident.

Mărturia deținutului așa cum e consemnată în raportul CPT:

• „Un bărbat (AB) a susținut că, în aprilie 2021, a fost scos din celulă de șase sau șapte membri EOS și dus într-o sală de activități („camera clubului”).
• Acesta ar fi fost încătușat și așezat pe podea cu fața în jos, cu picioarele ridicate în aer, în timp ce tălpile picioarelor goale au fost supuse unor lovituri cu un baston de cauciuc.
• Se presupune că mai mulți membri ai personalului i-au aplicat lovituri pe rând, peste tălpile picioarelor. El a mai declarat că a fost lovit cu pumnul în coaste.
• Se pare că nu a putut să stea în picioare sau să meargă corect timp de o săptămână și a fost nevoit să poarte pantofi mai mari din cauza umflăturii picioarelor.
• Din păcate, în ciuda faptului că a recunoscut că AB a făcut obiectul unei intervenții, șeful EOS din penitenciar nu a putut găsi raportul despre incident”.

Numeroase alte persoane au reclamat că au fost bătute de echipele de intervenție, cu pumnii, picioarele sau bastoanele de cauciuc, se notează în raport.

Experții au consemnat mărturia unui bărbat care a descris cum ar fi fost bătut:

• „Un alt bărbat (CD) a susținut că, la întoarcerea după o săptămână de internare în spital, pe 17 decembrie 2020, a decis să intre din nou în greva foamei și a cerut să fie plasat într-o celulă specială. Această solicitare a fost respinsă, iar ofițerul responsabil a sunat și echipa EOS pentru sprijin.
• Membrii EOS, purtând echipament de protecție personal complet (adică armuri, căști, bastoane și cagule), l-au scos pe CD din celulă, i-au încătușat mâinile la spate și l-au forțat să meargă într-o poziție dureroasă îndoită la 90°, cu brațele trase în sus, o poziţie hiperextinsă forţându-i capul în jos.
• CD a susținut că mai mulți membri EOS l-au lovit cu pumnul în cap și în partea superioară a corpului și l-au lovit de mai multe ori cu piciorul în timp ce era escortat pe coridor și pe scara dintre secțiunile E7 și E9. Drept urmare, a declarat că are vânătăi și durere la brațe, umeri și coaste și că protezele i-au fost rupte. El a mai susținut că i s-a interzis accesul la medic timp de aproape o lună”.

Dincolo de situația de la Giurgiu experții susțin că majoritatea persoanelor întâlnite de delegația CPT au indicat că au fost tratate corect de către personal. „Acesta a fost mai ales cazul Penitenciarului Galați, unde relațiile dintre deținuți și personal au părut mai calme și mai respectuoase față de vizita din 2018”, se arată în Raport.

Cum se apără autoritățile române

Administrația Națională a Penitenciarelor susține, într-un răspuns transmis expertilor Consiliului Europei, că în perioada 2019-2020 deținuții din penitenciarul Giurgiu au reclamat 21 de „presupuse agresiuni din partea personalului”, însă în niciun caz nu a fost vorba de „falaka”. Instituția califică situațiile semnalate ca „improbabile” și „atipice”.

Răspunsul Guvernului pentru experții Consiliului Europei:

• „La nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor au fost identificate 16 situații în anul 2019, respectiv 5 situații în anul 2020, în care deținuții, din cadrul Penitenciarului Giurgiu, au reclamat presupuse agresiuni din partea personalului, dintre care 0 (zero) cazuri semnalate de „falaka”.
• Este evident că persoanele private de libertate beneficiază de posibilități multiple de a se adresa tuturor organelor statului. Administrația Națională a Penitenciarelor va cerceta, în continuare, această ipoteză, atipică, considerând totuși improbabil ca o astfel de conduită să fi existat din partea personalului și să nu fie reclamată/sesizată de deținutul/deținuții în cauză ori martori ai acestora, ținând cont și de multiplele căi prin care deținuții îți pot exercita dreptul la petiționare (telefon în cameră, acces la cutie poștală în mod personal etc).
• Fără a nega posibilitatea existenței unor cazuri izolate, apreciem că, instituțional, mecanismul actual de monitorizare permite o gestionare corespunzătoare a acestei problematici, la nivel național”.

Supraaglomerare, condiții precare, ploșnițe și gândaci în celule

CPT ia act de investiția în curs în reforma sistemului penitenciar, însă subliniază că provocările rămân extinse: îmbunătățirea condițiilor de detenție, oferirea unei game de activități utile pentru deținuți, pentru a-i ajuta să se pregătească pentru reintegrarea în comunitate, creșterea numărului angajați din penitenciare și asigurarea faptului că serviciile medicale din penitenciare corespund nevoilor deținuților.

În plus, supraaglomerarea rămâne o problemă serioasă, sistemul funcționând la 127% din capacitatea sa oficială.

Anumite unități vizitate precum Penitenciarele Craiova și Mărgineni funcționau la peste 150% din capacitatea de detenție.

„Astfel de niveluri de supraaglomerare scad calitatea generală a vieții într-un penitenciar și subminează eforturile de pregătire a deținuților pentru reintegrarea în comunitate. Autoritățile române ar trebui să ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate persoanele aflate în penitenciare sunt cazate în condiții decente și că persoanelor care locuiesc în celule cu ocupare multiplă beneficiază de un spațiu de locuit de minim 4 m² fiecare (excluzând anexa sanitară) și să sporească utilizarea măsurilor alternative la pedeapsa cu închisoarea”, notează experții.

Potrivit raportului, condițiile materiale din toate penitenciarele vizitate au fost în general precare, cu celulele dărăpănate și lipsite de echipament (spații de depozitare, mese și scaune), iar saltelele și lenjeria de pat erau uzate și infestate cu ploșnițe și gândaci.

„Au fost primite multe plângeri cu privire la accesul foarte limitat la apă caldă, precum și cu privire la încălzirea insuficientă a celulelor în timpul iernii. Mai mult, multe celule erau supraaglomerate sever, în special în Penitenciarele Craiova și Mărgineni, persoanele deseori aveau la dispoziție doar 2 m² de spațiu de locuit fiecare. În plus, unitățile sanitare erau adesea într-o stare proastă, iar deținuților nu li se furnizau cantități adecvate de detergent și de produse de igienă”, se mai arată în document.

Printre penitenciarele vizitate de experții Consiliului Europei sunt cele de la Giurgiu, Galați, Craiova, Mărgineni.

CITEȘTE AICI RAPORTUL COMPLET AL COMITETULUI CONSILIULUI EUROPEI

CITEȘTE AICI RĂSPUNSUL GUVERNULUI ROMÂNIEI