Consideraţi că statul trebuie să se implice în acţiuni de identificare a ştirilor false şi combatere a propagandei ruse? Mihai Rădulescu ne invită la „Referendum” luni, 14 martie, de la ora 21.00, în direct la TVR 1.

Sondaj Referendum TVR - stiri falseFoto: Hotnews

Emisiunea este realizată în parteneriat cu HotNews.ro. Cititorii pot răspunde la întrebare în cadrul unui sondaj care va fi publicat odată cu începerea emisiunii. De asemenea, cititorii își pot spune părerea pe tema emisiunii folosind sistemul de comentarii de la finalul articolului.

Sunt invitaţi să îşi susţină părerile privind maniera în care ne afectează toate „adevărurile” din online Remus Ştefureac, politolog, directorul INSCOP, Petrişor Obae, analist media, editorul Paginademedia.ro, Marian Voicu, jurnalist TVR, realizator „Breaking Fake News”, Oana Popescu Zamfir, expert în comunicare strategică, director Globalfocus Center, iar prin Skype, Gabriel Diaconu, medic psihiatru, conf. dr. Adrian Papahagi, filolog, Cristian China Birta, blogger, „Kooperativa 2.0”.

Principalele argumente aduse de invitați:

Marian Voicu (Jurnalist TVR):

  • cele mai bune știri false vor avea întotdeauna un sâmbure de adevăr, concluzia este însă greșită
  • un prim indiciu care ar trebui să ne pună pe gânduri când vine vorba de fake news este că el nu este asumat de nimeni (o sursă oficială)

Petrişor Obae (Editor Pagina de Media):

  • de multe ori fake news-urile vin cu o informație pe care mulți vor să o audă
  • există din păcate și la noi foarte multe televiziuni care difuzează astfel de informații, fără a fi verificate în prealabil
  • o informație de o gravitate extremă trebuie verificată și în sursele serioase de jurnalism
  • în România sunt legi care dacă ar fi respectate nu s-ar ajunge aici dar CNA-ul este profund politicizat, vedem rezultatele, sunt cazuri care sunt de competența clară a audiovizualului
  • propaganda Rusiei a luptat cu armele noastre, libertatea de exprimare dintr-o democrație, problema apare în momentele de criză, nu poți aplica aceleași metode, algoritmii n-o să judece niciodată ca un om, nu poți porni o vânătoare de propagandă rusă
  • goana reală este după informațiile false cu efect devastator: rușii au intrat în țară, băncile au probleme, aceste dezinformări au consecințe grave

Oana Popescu Zamfir (Director Globalfocus Center):

  • uneori este dificil pentru cetățeni să verifice toate știrile pe care le consumă, verificarea poate fi obositoare
  • atunci când ni se repetă de mai multe ori niște fraze, formulări care să ne intre bine în cap poate fi un indiciu de fake news
  • primul pe care trebuie să îl facem ca consumatori este să ne ducem să verificăm dacă a mai dat și altcineva această știre, care să fie o instituție oficială sau un canal de presă cu o reputație stabilită
  • ceea ce am văzut zilele trecute despre inițiativa guvernului de a face un task force pentru combaterea știrilor false a fost un fake news, ea a pornit dintr-o singură sursă care nu ne-a consultat cu privire la inițiativa care a fost a noastră, ea a fost rostogolită mai departe
  • guvernul este obligat ca parte a NATO și UE să facă ceva în privința propagandei Rusiei dar nu avem deocamdată niște norme clare de aplicare
  • societatea civilă n-are cum să monitorizeze și identifice acțiunile externe îndreptate împotriva democrației și stabilității din plan intern
  • dacă nu pleacă din afara țării atunci este mult mai complicat și trebuie să discutăm cu pot colabora guvernul și societatea civilă pentru a combate aceste informații false

Remus Ştefureac (Director INSCOP):

  • chiar și în societatea românească există o ultraminoritate de câteva procente care ar da dreptate Rusiei în invadarea Ucrainei
  • există și un public nelămurit, neutru, și acestui tip de public i se adresează știrile false
  • există numeroase exemple de manipulare și dezinformare foarte subtile

Adrian Papahagi (Filolog, cadru universitar UBB):

  • de când a început războiul din Ucraina am văzut comparații false, NATO care este imperialist ca Rusia, este evident o mare ticăloșie
  • am văzut multe persoane care zic că UE ne-a sărăcit, că suntem o colonie. Românii sunt evident parteneri ai puterilor europene
  • am văzut multe diversiuni ca pe vremea URSS-ului, una din ele fiind această finlandizare a României, să fie neutră
  • mulți oameni din zona conservatoare creștină au ajuns să aibă impresia că Putin ar fi un mare apărător al tradițiilor ortodoxe, el care trimite cecenii lui Kadîrov să omoare ucraineni

Gabriel Diaconu (psihiatru):

  • în ce privește războiul informațional, el nu a început acum ci de ani de zile și canalele pe care le folosește Rusia sunt arhicunoscute
  • contul de Facebook al unei senatoare române a fost etichetat de Facebook/Meta ca fiind un canal probabil al dezinformării ruse
  • este foarte important să observi niște pattern-uri în zona digitală, asta nu înseamnă că instaurezi cenzură
  • demersul de combatere al dezinformării vine în întâmpinarea unei nevoi de a înțelege mai bine o să lovească oameni care călăresc cumva libertatea de exprimare prin însăși dezinformarea presei
  • sunt într-o dihotomie lumea liberă versus o organizație transnațională foarte agresivă

Principalele argumente aduse în partea a doua a emisiunii:

Marian Voicu (Jurnalist TVR):

  • trăim într-un stat în care avem o experiență nefericită cu instrumente care au fost folosite de stat într-un mod abuziv, Liviu Dragnea a avut ideea de a cenzura Facebook când erau sute de mii de oameni ce protestau
  • există narațiuni false, există cele care subsumează știrile mărunte, există un dialect al dezinformării, de exemplu auzim aici în România că suntem o colonie, Putin în discursul în care anunța invadarea Ucrainei spunea că aceasta este o colonie americană
  • noi românii suntem un popor mai spăimos, mai suspicios, în primele zile ale pandemiei au dispărut din magazine spirtul și hârtia igienică
  • știința dezinformării este să o amplifici, să o viralizezi, să ajungă la câți mai mulți consumatori
  • trebuie să facă statul mai mult? Aici discuția este complicată. Avem nevoie de un Minister al adevărului? Cred că jurnaliștii ar zice că nu
  • vorbim de război în această perioadă, nu sunt glume nevinovate

Oana Popescu Zamfir (Director Globalfocus Center):

  • suspiciunea presei și a societății civile față de guvern este cât se poate de sănătoasă
  • nu există nicio combatere mai eficientă a dezinformării decât comunicarea corectă, completă și clară din surse oficiale
  • inițiativa noastră a fost o reacție față de lipsa de reacție a guvernului, noi spunem de ani de zile instituțiilor că nu vor combate dezinformarea decât dacă veți comunica mult mai bine
  • România este deja parte a conflictului dintre Ucraina și Rusia, nu ai cum să lași să se rostogolească aceste informații false
  • nu algoritmul decide ci decidentul pe baza informațiilor identificate de algoritmi, vine elementul uman, vine specialistul cu experiența lui

Petrişor Obae (Editor Pagina de Media):

  • problema vine din faptul că ONG-urile acestea au mers către autorități, fiecare ar trebui să își facă treaba, presa din păcate este la acest nivel în România, de aceea se întâmplă ce se întâmplă
  • avem o presă în mare parte deprofesionalizată, mulți oameni care au nimerit din greșeală în presă dar și o parte a presei care își face datoria, sunt mai puține decât celelalte dar asta nu înseamnă că un ONG vine să ne rezolve nouă problemele
  • orice asociere dintre stat și un ONG pentru a face ceva legat de presă este privită cu suspiciune fiindcă știm în general care este relația statului cu presa

Remus Ştefureac (Director INSCOP):

  • dincolo de toate instrumentele, oricât de perfecte ar fi, dacă vom rămâne în acest joc de a alerga după fiecare dezinformare, vom rămâne mereu în urma propagandei care va fi întotdeauna mult mai creativă
  • cel mai importantă este educația populației și percepția maselor mari de oameni, statul poate să intervină masiv la nivelul sistemului educațional
  • cam 40% din populația României consideră că a fost expusă în mică și foarte mică măsură la știri false în ultimele luni, vorbim de o masă mare a populației care nici măcar nu conștientizează că a fost expusă la acest fenomen
  • România a fost și înainte de război ținta unor agresiuni informaționale permanente și va fi și după acest război