Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit luni că va pronunţa în 9 mai sentinţa definitivă în dosarul în care fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu a fost achitat în primă instanţă pentru abuz în serviciu și complicitate la infracțiunea de uzurpare de calități oficiale, scrie Agerpres. În acest dosar, el este acuzat de procurori că nu a făcut demersurile pentru încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, care fusese declarat incompatibil şi nu avea dreptul să ocupe o funcţie publică.

Călin Popescu TăriceanuFoto: Profimedia Images / Icv / Alamy

În 7 decembrie 2021, fostul președinte al Senatului Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat de instanța supremă în acest dosar în care a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru abuz în serviciu și de complicitate la infracțiunea de uzurpare de calități oficiale, decizia nefiind definitivă.

Chiar procurorul de ședință de la Parchetul General ceruse judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la unul dintre termenele procesului, achitarea fostului preşedinte al Senatului.

Avocatul lui Tăriceanu în acest proces a fost fostul ministru al Justiției Tudorel Toader.

Acuzațiile Parchetului General la adresa lui Tăriceanu

Călin Popescu Tăriceanu a fost trimis în judecată în decembrie 2020 de către Parchetul General, fiind acuzat că, în calitatea pe care o avea de preşedinte al Senatului, nu a făcut demersurile pentru încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, care fusese declarat incompatibil şi nu avea dreptul să ocupe o funcţie publică. În acest dosar, senatorul Cristian Marciu a fost trimis în judecată pentru uzurpare de calităţi oficiale.

Tăriceanu a fost acuzat că nu a constatat încetarea mandatului senatorului Cristian Marciu, acesta având o decizie definitivă în instanţă privind încălcarea legii incompatibilităţilor.

El a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și complicitate la infracțiunea de uzurpare de calități oficiale, iar Cristian Marciu, pentru uzurpare de calități oficiale.

Conform Parchetului General, primul inculpat (n.r. - senatorul Cristian Marciu) se afla în incompatibilitate cu funcția de senator, având interdicția de a mai ocupa o funcție sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, când a rămas definitivă și irevocabilă decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din 11 decembrie 2016 și până acum, el a folosit fără drept calitatea oficială de senator în actuala legislatură, spun procurorii. În această calitate, a îndeplinit acte care implică exercițiul autorității de stat, a participat la ședințele Senatului, a făcut parte din comisii permanente și speciale ale Senatului, a avut inițiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări și interpelări.

În ceea ce îl privește pe Tăriceanu, procurorii spuneau că, în perioada 2 martie 2017 - 2 septembrie 2019, când era președinte al Senatului, nu a făcut demersuri pentru a constata încetarea mandatului de senator al lui Marciu. Astfel, Tăriceanu nu a supus la vot în plenul Senatului adoptarea unei hotărâri de vacantare a locului de senator al lui Marciu, cauzând "vătămarea drepturilor persoanei care, în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcția de senator poziția următoare".

Tăriceanu a fost acuzat că l-a ajutat pe Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exercițiul autorității de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.