Vicepreşedintele SUA Kamala Harris, aflată într-o vizită istorică la București, le-a mulţumit românilor pentru curaj şi pentru generozitatea faţă de refugiaţii ucraineni şi a reconfirmat angajamentul faţă de aplicarea articolului 5 din Tratatul NATO, ea subliniind că "Statele Unite vor apăra fiecare centimetru din teritoriul statelor NATO". La rândul său, Klaus Iohannis a spus, în conferința de presă comună, că NATO va acționa fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, el afirmând că la acest moment nu există date că România ar fi vizată de o agresiune a Rusiei.

Kamala Harris, în vizita la BucurestiFoto: Presidency.ro

Vicepreședintele american Kamala Harris a ajuns la București vineri după-amiază, fiind într-un scurt turneu în estul Europei menit să transmită un semnal suplimentar de susținere a statelor de pe flancul estic al alianței nord-atlantice în fața agresiunii Rusiei, care a invadat Ucraina în 24 februarie.

Ultimul vicepreședinte american care a vizitat România a fost chiar actualul președinte de la Casa Albă, Joe Biden, în 2014, în timpul mandatului lui Traian Băsescu.

Kamala Harris și Klaus Iohannis au susținut declarații de presă comune, vineri după-amiază, la Cotroceni.

Întrebată dacă SUA au informații că războiul din Ucraina s-ar putea extinde spre România şi spre Republica Moldova şi dacă vor fi suplimentate trupele în ţara noastră, vicepreședintele american a spus că nu poate specula, dar că SUA sunt ferme: „un atac împotriva unei ţări este un atac împotriva tututor”.

............................

În Sala Unirii, unde Kamala Harris și Klaus Iohannis au susținut declarații de presă, se afla și premierul Nicolae Ciucă, ambasadorul român în SUA, ministrul Bogdan Aurescu, precum și liderii PNL și PSD, Florin Cîțu și Marcel Ciolacu.

Declarațiile celor doi oficiali:

Klaus Iohannis:

• Îi mulțumesc doamnei vicepreședinte pentru prezența sa în România, în aceste momente de cumpănă pentru comunitatea democratică și pentru securitatea euroatlantică. Vizita dumneavoastră, doamnă Vicepreședinte, reflectă, o dată în plus, profunzimea și soliditatea Parteneriatului Strategic bilateral și angajamentul ferm al Statelor Unite pentru securitatea României și a Aliaților de pe Flancul Estic.
• I-am transmis doamnei Vicepreședinte aprecierea României pentru eforturile și leadership-ul Statelor Unite, ale Președintelui Biden, ale domniei sale și ale întregii Administrații de la Washington, în acest context foarte complicat.
• Dialogul continuu și coordonarea strânsă ale Statelor Unite cu România și cu toți aliații și partenerii au avut o contribuție esențială la conturarea răspunsului unitar și puternic al comunității internaționale la acțiunile Rusiei.
  Am coagulat, împreună, un răspuns ferm și prompt, atât în planul asistenței pe multiple paliere pentru Ucraina și pentru persoanele afectate de conflict, cât și în ceea ce privește sancțiunile aplicate Rusiei și măsurile de adaptare a posturii Aliate în ansamblul său, mai ales pe Flancul Estic.
• Doamna Vicepreședinte a reconfirmat, în cadrul discuțiilor noastre de astăzi, angajamentul deplin al Statelor Unite ale Americii pentru Articolul 5 – privind apărarea colectivă – al Tratatului de la Washington al NATO. Acest articol cuprinde esența și spiritul NATO și garantează că orice încercare de a afecta securitatea unui stat NATO va primi răspunsul ferm, prompt, decisiv al întregii Alianțe.
• O spun cu foarte mare responsabilitate – NATO va acționa fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv, evident, a României. Este un scenariu pe care cu toții dorim să îl evităm. Dar noi, ca Aliați – o spun alături de cel mai important Partener Strategic al nostru – nu vom ceda niciun milimetru în ceea ce privește respectarea angajamentelor care ne leagă.
• Am mulțumit pentru aceste garanții de securitate de nezdruncinat, așa cum societatea românească nu a mai beneficiat până acum în istoria noastră și datorită cărora fiecare cetățean al României poate să fie liniștit, fără grijă pentru siguranța sa și a familiei sale.
• Am mulțumit, de asemenea, pentru consolidarea prezenței militare a Statelor Unite în România. Am discutat, în același timp, despre necesitatea, în acest context tensionat, a creșterii în continuare a prezenței militare americane și aliate în România, pe termen lung, ca măsură suplimentară de asigurare a securității țării noastre, dar și a întregii regiuni.
• Am transmis că, la rândul său, România înțelege că securitatea începe acasă, iar, în acest sens, am luat recent inițiativa creșterii cheltuielilor de apărare de la 2%, cât este acum, la 2,5% – fapt deosebit de apreciat de partea americană.
  
• Am evaluat, împreună cu doamna vicepreședinte, implicațiile pe termen lung ale agresiunii care are loc în Ucraina și ale prezenței militare ruse în Belarus asupra securității europene și euroatlantice, inclusiv asupra posturii NATO. Am stabilit să cooperăm pentru a continua consolidarea măsurilor de apărare și descurajare, pe Flancul Estic, cu accent pe partea sa sudică, în regiunea Mării Negre. Am subliniat că, în acest context, este necesară operaționalizarea cât mai rapidă a Grupului de Luptă al NATO pe teritoriul României.
  
• În ansamblu, evaluarea strategică a României este că devine necesară regândirea fundamentală a conceptului, a structurii și a elementelor constitutive ale posturii NATO pe Flancul Estic, având în vedere că circumstanțele actuale sunt substanțial diferite față de momentul în care a fost proiectată actuala abordare de pe Flancul Estic.
  
• Avem nevoie de o prezență înaintată unitară și coerentă cât mai curând posibil.
  
• Am discutat astăzi și despre coordonarea noastră în vederea răspunsului comun la aceste provocări fără precedent, îndeosebi în plan umanitar. România și Statele Unite, alături de alte țări aliate și partenere, au acordat ajutor pe multiple paliere Ucrainei și poporului său, care rezistă cu eroism, curaj și hotărâre.
• După cum cunoașteți, am decis operaționalizarea la Suceava a facilității logistice umanitare, un așa-numit hub, care, inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene, are rolul de a colecta și transporta donațiile internaționale în domeniul ajutorului umanitar pentru cetățenii ucraineni. Am invitat și Statele Unite să sprijine activitatea acestui centru.
  Am discutat, totodată, și despre sprijinul atât de necesar pe care trebuie să îl acordăm Republicii Moldova. Situația în care se află țara vecină este unică, din punctul de vedere al numărului foarte mare de refugiați raportat la cel al populației. Această presiune se suprapune pe dificultățile de ordin economic sau energetic cărora Republica Moldova este nevoită să le facă față.
• Am analizat împreună cu doamna Vicepreședinte și perspectivele securității energetice. Am fost de acord că această criză poate reprezenta o oportunitate istorică de a trece la o adevărată independență energetică europeană față de gazul rusesc, prin investiții în sursele regenerabile, în sectorul nuclear civil, prin diversificarea surselor, importuri de gaze naturale lichefiate și, evident, prin interconectare crescută.
  
• După cum probabil vă amintiți, am lansat în marja reuniunii Summitului COP 26 de la Glasgow proiectul comun România-SUA de includere a Reactoarelor Mici Modulare în sistemul național din România. Am convenit să continuăm și să intensificăm cooperarea noastră pe acest palier strategic.
• Nu în ultimul rând, un aspect fundamental pentru succesul eforturilor noastre vizând asigurarea securității comune este menținerea și consolidarea relației transatlantice, prin asigurarea unității și a coordonării Uniunii Europene, Statelor Unite, NATO și G7.
  
• România și-a adus propria contribuție în acest sens prin promovarea Formatului București 9, care a fost foarte eficient și în contextul actual.
• Anul acesta aniversăm 25 de ani de la lansarea Parteneriatului nostru Strategic, care s-a dezvoltat continuu în ultimii ani și se află în prezent, clar, la cel mai înalt nivel din istoria sa.
  
• Pe lângă cooperarea consolidată în domeniul apărării și securității și al inițiativelor ambițioase în sectorul energiei, am discutat cu doamna Vicepreședinte să continuăm aprofundarea tuturor dimensiunilor Parteneriatului Strategic, de la cea economică – inclusiv prin dezvoltarea proiectelor strategice prioritare regionale de interconectare de interes pentru România, până la consolidarea cooperării științifice și, sigur, a relațiilor interumane.
• Am discutat, de asemenea, chestiunea Visa Waiver pentru România și sperăm să avem rezultate și pe această linie.
• Încă o dată, îmi exprim satisfacția pentru realizarea vizitei în România a doamnei Vicepreședinte Harris. Sunt sigur că discuțiile de substanță pe care le-am avut vor fi urmate de măsuri concrete și decizii adecvate, decizii adecvate contextului fără precedent pe care îl traversăm în această perioadă.
  

Kamala Harris:

• Aș vrea să mă adresez direct românilor și să le mulțumesc din partea SUA. România a fost absolută extraodinară pentru generozitate și curaj
• Am văzut cum i-ați primit pe refugiați și ați dovedit atât de mult curaj
• Vom apăra afiecare centimetru din teritoriul NATO și sunt aici să reiterez acest angajament
• Puterea alianței noatre este acum mai mare decât oricând și include angajamentul nostru să apărăm principiile noastre și integritatea teritorială
• 2.000 de militari sunt gata să apere flancul estic al alianței, am întărit acțiunile noastre de descurajare și apărare colective
• Mulțumim românilor că ați primit zeci de mii de refugiați și ați făcut assta cu înțelegere

Întrebări:

Q: SUA au de gând să suplimenteze trupele în România și au informații că se va extinde războiul spre România?

Harris:

• Repet tot timpul că SUA sunt angajate și implicat
• Este o situație în dinamică și tot timpul evaluăm situația
• Legat de ce s-ar putea întâmpla, de comportamentul lui Putin, nu pot specula, dar noi suntem foarte fermi.
• Un atac asupra unui membru NATO este un atac asupra tuturor

Q: Despre sancțiunile aplicate Rusiei:

Iohannis:

• Nu avem date că România ar fi țintită pentru o agresiune a Rusiei
• E clar însă că acest război a produs cu certitudine un rezultat: unitatea NATO și hotărârea aliaților de a sta și a se apăra împreună

Harris:

• De la început, SUA au încercat să se angajeze în activităţi diplomatice în mod dinamic şi, din tot ce ştim şi din ce am fost martori, Putin nu a arătat nicio intenţie să se implice în acţiuni diplomatice
  
• Am văzut acest lucru şi la conferinţa de la Munchen. Noi am menţinut activitatea noastră. Am observat de la Putin minciuni, dezinformare şi activităţi de agresiune
  
• Noi considerăm în continuare că diplomaţia este modalitatea de a se rezolva aceste probleme şi să ne asigurăm că aliaţii noştri sunt puternici şi că trebuie să existe consecinţe serioase pentru responsabilitate, în ceea ce priveşte ceea ce face Rusia
  
• De aceea am aplicat sancţiuni importante. Moneda rusă, rubla, a căzut şi asta este încă o dovadă că măsurile pe care le-am luat sunt măsuri împotriva acţiunii revoltătoare a Rusiei

Iohannis:

• Pachetul de sancţiuni a fost discutat cu SUA, şi cu NATO, cu Uniunea Europeană şi vom continua să discutăm cu aliaţii noştri.
  
• Vorbim despre partea economică, dar amândoi am arătat astăzi că suntem ferm hotărâţi să implementăm articolul 5 al NATO. Şi dacă va fi necesar să aplicăm sancţiuni suplimentare, acestea vor fi aplicate

Q: Despre atacarea convoaielor umanitare:

Iohannis:

• Astfel de situații trebuie documentate pentru ca, la momentul potrivit, autoritățile competente să poată urmări aceste fapte și să se stabilească dacă au fost crime de război
• Este inimaginabil pentru noi să vedem astfel de imagini în secolul 21, într-un război din Europa

Harris:

• E dureros să te uiți la aceste lucruri. Oameni nevinovați suferă în Ucraina. Sunt oameni care vor să stea la ei acasă, să își crească copiii și acum trebuie să fugă din țara lor cu un rucsac în spate
• Suntem într-o situație cu totul deosebită. Suntem martori la ororile din Ucraina
• Trebuie plătit un preț

Iohannis:

• Rusia și-a început atacul împotriva Ucrainei din sud, din zona Mării Negre, iar noi am avertizat de-a lungul anilor asupra acestui scenariu. România are cea mai lungă graniță cu Ucraina
  
• Desigur că suntem îngrijorați în ceea ce privește flancul estic și lucrăm pentru a consolida flancul de est
  
• Flacul de est trebuie să fie puternic pentru a apăra întreaga alianță nord-atlantică
• SUA joacă un rol foarte important și am discutat despre creșterea prezenței SUA pe flancul estic
• Am vorbit și despre articolul 5 și despre parteneriatul durabil între forțele noastre militare
  

............................................................

14:20 Kamala Harris și Klaus Iohannis, fotografia oficială în holul Palatului Cotroceni.

14:00Kamala Harris este primită de președintele Klaus Iohannis pe platoul de Ceremonii de la Palatul Cotroceni.

13:29 Kamala Harris a coborât din aeronava care a adus-o la București, fiind întâmpinată de către o delegație din care fac parte ministrul de Externe Bogdan Aurescu și ambasadorul român în SUA Andrei Muraru.

-------

Aeronava care o are la bord pe Kamala Harris a aterizat pe Aeroportul Internațional Henri Coandă la ora transmiterii acestei știri, după o vizită în Polonia a vicepreședintelui american și după ce Antony Blinken a făcut și el un turneu regional, la finalul săptămânii trecute, fără însă a se opri însă și în România.

Vicepreședintele american se va întâlni, la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Nicolae Ciucă.

Programul vizitei vicepreședintelui american la București

• Kamala Harris va fi primită vineri, la ora 14.00, de președintele Klaus Iohannis pe platoul de Ceremonii de la Palatul Cotroceni.
• Vor urma convorbiri tête-à-tête în salonul de onoare și convorbiri oficiale în sala de Consiliu, potrivit Administrației Prezidențiale.
• Cei doi vor susține declarații comune de presă la ora 15.30, în Sala Unirii.

HotNews.ro va transmite livetext declarațiile celor doi oficiali

Despre această vizită oficială, Administraţia Prezidenţială a spus că prezenţa la Bucureşti a vicepreşedintelui Kamala Harris reconfirmă soliditatea Parteneriatului strategic bilateral şi angajamentul ferm al Statelor Unite de a susţine securitatea României şi a aliaţilor NATO de pe Flancul Estic, reflectând, totodată, aprecierea administraţiei americane pentru abordarea responsabilă şi implicată a ţării noastre în contextul ameninţărilor actuale de securitate generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse, precum şi în gestionarea fluxurilor de refugiaţi de la graniţe şi acordarea de asistenţă umanitară.

Întrevederea dintre cei doi oficiali se înscrie în cadrul eforturilor aliate şi transatlantice de coordonare strânsă în vederea gestionării situaţiei de securitate, în special la Marea Neagră, cu impact asupra securităţii euroatlantice, şi vine în continuarea consultărilor la cel mai înalt nivel între liderii aliaţi din 11, 18 şi 28 februarie, la care a participat preşedintele Klaus Iohannis şi care au avut loc la iniţiativa preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, a transmis Cotroceniul.

• "În acest context, preşedintele Klaus Iohannis şi vicepreşedintele Kamala Harris vor discuta despre măsurile aliate de consolidare a posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, inclusiv perspectiva creşterii în continuare a prezenţei militare americane şi aliate în România, ca măsură suplimentară de asigurare a securităţii ţării noastre şi a întregii regiuni.
• De asemenea, va fi abordată coordonarea, în continuare, a comunităţii transatlantice privind adoptarea de noi sancţiuni privind Rusia", a precizat Administraţia Prezidenţială.

Vizita vicepreşedintelui Kamala Harris are loc şi în contextul împlinirii, în 2022, a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului strategic bilateral.

• Vizita vicepreşedintei americane Kamala Harris în Polonia şi România se va concentra pe următorii paşi împotriva Rusiei (Reuters).

Cine este Kamala Harris

Kamala Harris este primul vicepreședinte american de culoare.

Născută în Oakland, California, Kamala Harris este prima femeie de culoare cu origini indiene, care a reprezentat California în Senatul Statelor Unite. Tatăl său, de origine jamaican, a emigrat în SUA pentru a urma studii în economie, iar mama sa, activistă şi cercetătoare în domeniul cancerului de sân, a emigrat din India.

Kamala Harris a absolvit colegiul la Universitatea Howard, apoi a urmat studii de drept la Universitatea din California, în cadrul Hastings College of Law. Şi-a început cariera la Biroul Procurorului Districtual din Alameda, unde s-a axat pe cazurile de agresiuni sexuale asupra copiilor.

În 2003, a fost aleasă procuror districtual în San Francisco. Din această funcţie, a demarat un program pentru a oferi contravenienţilor aflaţi la prima abatere în traficul de droguri, o a doua şansă de a absolvi liceul şi de a se integra pe piaţa muncii.

În 2010, Kamala Harris a devenit prima femeie de culoare aleasă procuror-general al Californiei, coordonând cel mai mare Departament de Justiţie, după cel federal. Din această poziţie, a gestionat un buget de 735 milioane de dolari, coordonând peste 4.800 de procurori şi alţi angajaţi.

Kamala Harris a susţinut programul Obamacare, a promovat egalitatea în căsătorie, a susţinut legea referitoare la schimbările climatice din California şi a luptat împotriva grupărilor transnaţionale care se ocupau cu traficul de fiinţe umane, de arme sau de droguri.

În 2016 a fost aleasă şi în 2017 a fost învestită senator de California în Congresul SUA, unde s-a afirmat prin introducerea legislaţiei pentru clasa mijlocie, creşterea venitului minim şi protejarea drepturilor legale ale refugiaţilor şi imigranţilor, potrivit www.harris.senate.gov şi joebiden.com. Face parte din Comisia pentru serviciile de informaţii a Senatului, din Comisia pentru afaceri guvernamentale şi securitate internă, din Comisia juridică şi din Comisia pentru buget.

La 11 august 2020, candidatul democrat la Casa Albă, Joe Biden, a anunţat că a ales-o pe senatoarea de culoare Kamala Harris pentru a candida împreună cu el în confruntarea electorală cu republicanii Donald Trump şi Mike Pence din 3 noiembrie şi pentru a deveni, în eventualitatea obţinerii victoriei electorale, prima femeie vicepreşedinte a SUA.