Un grup de lucru creat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), la care s-a alăturat și Guvernul României, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, pregătește o platformă informatică, ce va scana presa online, dar și bloguri și rețele sociale, pentru a găsi “fake news”, surse de dezinformare și propagandă în contextul conflictului din Ucraina, scrie Profit.ro.
UPDATE (10:56) Guvernul spune că proiectul este inițiat de societatea civilă:
- "Guvernul este deschis cooperării cu reprezentanții societății civile cât timp rezultatul cooperării este în interesul și beneficiul cetățeanului.
- Inițiativele ONG-urilor și experților media vor genera recomandări în domeniul combaterii dezinformării și știrilor false.
- Activitatea grupului este independentă de funcționarea și structurile Guvernului, produsele primite urmând a fi analizate și, eventual, valorificate.
- Proiectul este inițiat de societatea civilă, iar Guvernul nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific.", a trasnsmis Guvernul.
Ce explicații dă ONG-ul care spune că va coordona acest mecanism anti-fake-news
Guvernul a transmis de asemenea link și către o postare publicată vineri pe Facebook de GlobalFocus Center, ONG care susține că a inițiat acest demers, 'pentru o informare corectă a populației, în contextul crizei din Ucraina':
- "Tocmai pentru ca guvernul a avut o comunicare deficitara in aceste zile, am vazut efectele (lumea ia pastile cu iod, se formeaza cozi la benzinarii, banci si birouri de pasapoarte) si am fost solicitati noi, ca experti, sa clarificam situatia , am luat initiativa de a crea, exclusiv impreuna cu colegi din alte ONG-uri, un mecanism prin care sa punem presiune pe guvern sa comunice mai prompt, mai corect, mai complet.
- Acest mecanism este 100% independent, nu exista si nu va exista finantare guvernamentala (de altfel in momentul de fata nu exista deloc finantare – suntem in discutii cu parteneri internationali pentru identificarea acesteia!), guvernul nu va fi unicul beneficiar, nu lucram si nu vom lucra pentru guvern sau ca sa-l protejam, acesta este liber sa ia in considerare sau nu recomandarile noastre. Noi suntem integral responsabili pentru recomandarile pe care le facem, iar guvernul este integral responsabil pentru cum intelege sa reactioneze la ele. Va exista un protocol de colaborare intre acest task-force format din experti si beneficiari (inclusiv guvernul) care va specifica foarte clar ce face si ce este si mai ales ce NU face si NU este acest mecanism, astfel incat sa ne asiguram ca el sprijina, nu impiedica libertatea de exprimare. Toata activitatea noastra de pana acum a fost pusa in slujba informarii corecte si adesea acest lucru ne-a adus in conflict cu institutii politice sau guvernamentale.
- Mecanismul nu este definitivat. Termenii de cautare circulati in public nu au nicio valoare, nu sunt cei definitivi, sunt colectati de la institutii guvernamentale si alti parteneri din societatea civila intr-un proces de brainstorming. Am solicitat contributii si idei de la mai multi parteneri, inclusiv de la guvern si asteptam in continuare sa ni le furnizeze. Pe baza lor, dar mai ales a metodologiei noastre, noi vom alege si decide cum vor arata algoritmii de cautare. Lista de parteneri cu competenta in domeniu ramane deschisa si ni se poate alatura oricine este interesat si poate sa aduca o contributie relevanta.
- Din punct de vedere tehnic, vom folosi aplicatiile Pulsar si CrowdTangle pentru a identifica temele prioritare de discutie in spatiul public, instrumente care sunt disponibile, cu licenta, oricarei alte organizatii sau altor persoane care doresc sa faca propria lor monitorizare online si social media. Filtrarea finala privind recomandarile de reactie din partea institutiilor statului sau societatii civile/ mediului privat va fi insa facuta de experti. Vom transmite la final rapoarte regulate catre ONG-uri, asociatii patronale si sindicale, guvern, mediu academic, institutii care au un rol in comunicarea pe acele teme cu recomandari de reactie.
- GlobalFocus Center este parte a unor retele internationale de experti de prestigiu care lupta cu dezinformarea (Beacon Project , Open Information Partnership , etc.) si pe baza acestei experiente, inclusiv in perioada Covid in care am derulat initiative similare (vezi linkuri mai jos), stim ce efecte devastatoare la nivel social poate avea comunicarea oficiala deficitara. Cand mecanismul de lucru va fi definitivat, va fi perfect transparent si vom fi bucurosi sa-l explicam oricui este interesat; de altfel, metodologia folosita este similara cu cea a partenerilor nostri, Bellingcat si DFRLab , cele mai prestigioase institutii in plan international care promoveaza informarea corecta, fact-checking si lupta cu dezinformarea si impreuna cu care am organizat in trecut cursuri de pregatire a expertilor din societatea civila si presa in utilizarea exact acestor instrumente pe care le folosim acum.", se arată în postarea ONG-ului.
Potrivit Profit.ro, echipa de comunicare a Guvernului a cerut departamentelor de relații publice din toate ministerele, într-un mesaj comun transmis pe email, să desemneze câte un reprezentant în grupul de lucru și să vină, până vineri, 11 martie, cu observații pe narativele și cuvinte cheie incluse în motoarele de căutare și în parametrii de analiză.
Potrivit propunerilor transmise, prima dintre combinațiile de cuvinte care vor aprinde becuri roșii de posibilă dezinformare și propaganda rusă în algoritmii platformei este cea care ar asocia, în același text, Guvernul, premierul Nicolae Ciucă sau președintele Iohannis cu un context de “corupție” ori “incompetență”, având ca marker de dezinformare expresii precum “mizerie” sau “furtișag”.
Pentru presa de investigație, spre exemplu, orice articol care ar semnala acte de corupție, incompetență sau alte deficiențe în Executiv l-ar face pe autor suspect de a fi agent al propagandei ruse în algoritmii platformei. La fel, orice postare similară pe bloguri sau pe rețele sociale, scrie Profit.ro.
Dacian Cioloș: "Poate derapa dintr-un instrument de luptă cu dezinformarea într-unul de cenzură fără criterii clare"
Europarlamentarul Dacian Cioloș a reacționat spunând că printr-un astfel de proiect se poate ajunge de la "un instrument de luptă cu dezinformarea la unul de cenzură fără criterii clare":
- "Da, e nevoie de luptă cu dezinformarea și propaganda rusă. Dar asta nu înseamnă să ne folosim de războiul din Ucraina pentru a introduce cenzura pe criterii subiective.
- Ceea ce noi am cerut și ceea ce a făcut Comisia Europeană a fost să blocăm site-urile de propagandă rusă deținute și finanțate de statul rus, care este agresor într-un război. Acesta este un criteriu clar și obiectiv.
- Un proiect de combatere a dezinformării nu trebuie să ducă la hărțuirea celor care asigură jocul democratic al opoziției sau al exprimării opiniilor argumentate.
- Țin minte cât s-a discutat în Parlament pe legislația privind combaterea terorismului tocmai pentru a evita blocarea abuzivă a unor platforme internet".
El mai spune că așteaptă lămuriri oficiale cu privire la acest proiect al Guvernului.
0
28
