Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, susține că România s-ar fi pregătit să primească peste 500.000 de refugiați din Ucraina și că ar exista un "plan" în toate marile orașe aflate în vecinătatea granițelor.

Actiuni militare in UcrainaFoto: EyePress News / Shutterstock Editorial / Profimedia Images
  • "Există mai multe estimări, dar am putea să primim peste 500.000 de refugiaţi. Aceasta este cifra pentru care ne-am pregătit noi împreună cu Ministerul de Interne şi cu celelalte instituţii care au în subordine acest lucru. (...)
  • Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta în vecinătatea graniţelor”, a susținut marți ministrul Apărării, întrebat de jurnaliști dacă România este pregătită să primească refugiați din Ucraina.

El a spus însă că România nu se aşteaptă la fluxuri majore de refugiaţi din Ucraina, în contextul în care în 2014 cei mai mulţi au mers spre Polonia:

  • "Nici acum nu ne aşteptăm la fluxuri majore care să vină aici, dar niciodată nu se ştie, în funcţie de evoluţiile armate, dacă ar fi cazul, dar deocamdată vorbim de o situaţie ipotetică".

În 27 ianuarie, Dîncu spunea că România are gândită o rezervă strategică ce cuprinde un stoc important de locuri în care ar putea să cazeze mii de posibili refugiaţi.

  • "Există în momentul acesta un stoc, să spunem aşa, destul de important de locuri în care am putea să cazăm mii de posibili refugiaţi. Evident că avem şi o zonă de rezervă în care am putea să multiplicăm sau să aducem de trei, patru ori mai multe locuri, chiar până la zeci de mii, să spunem, în această zonă.
  • Deocamdată, rezerva strategică pe care o avem este gândită pentru câteva mii de posibili refugiaţi, pentru hrănire, pentru condiţii bune de viaţă şi evident că putem să aducem şi lucruri suplimentare.
  • Vom putea demonstra, dacă se va întâmpla asta, nu ne dorim să se întâmple, dar dacă s-ar întâmpla să fie nevoie, o să putem arăta şi noi partenerilor din NATO că suntem pregătiţi, cel puţin dacă nu avem o înzestrare aşa cum ne-am dori, la ultimul nivel, avem un foarte bun management al capacităţilor noastre din domeniile acestea, ale pregătirii defensive pentru conflict”, susținea Vasile Dîncu, la Antena 3.

România are dificultăți în a acorda condiții decente de rezidență migranților sau refugiaților și când este pace în regiune, a scris Europa Liberă, notând că 2021 a fost cel mai încărcat an din ultimii 30 de ani în privința solicitărilor de azil pe care statul român le-a primit din partea unor cetățeni străini.

Aproape 10.000 de cereri au fost înregistrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, ceea ce a dus la aglomerarea centrelor existente deja în România pentru cazarea migranților sau a refugiaților.

În România există șase centre pentru refugiați, în București și în județele Timiș, Maramureș, Suceava, Giurgiu și Galați. Acestea au avut un grad de ocupare de peste 70% în 2021, în condițiile în care afluxul de migranți și, implicit, numărul de solicitări de azil a crescut cu peste 50% față de anul 2020 și de aproape patru ori față de anul precedent.