„Oponentul este combătut prin afirmația „eu știu că tu știi deja, iar aceste avertismente au prevenit escaladarea tensiunilor”, a explicat expertul în combaterea dezinformării Nicolae Țîbrigan de ce Occidentul avertizează repetat privind invazia Ucrainei. În ceea ce privește răspunsurile ironice ale Rusiei, expertul spune că metoda se cheamă „hahaganda”. Explicațiile au fost date în cadrul unei dezbateri HotNews.ro LIVE la care a mai participat și Valeriu Pașa de la WatchDog Moldova.
Dezbaterea a fost transmisă live pe conturile de Facebook și YouTube ale HotNews.ro.
Temele dezbaterii:
- Cum trebuie să interpretăm avertismentele occidentale privind iminența invaziei Rusiei în Ucraina și răspunsurile, uneori ironice, ale oficialilor ruși?
- Un Raport din 2020 al Centrului Român de Politici Europene spune că „Moldova este un poligon de testare pentru influența Rusiei în Estul Europei”. Care sunt direcțiile de atac ale propagandei ruse în Republica Moldova în aceste zile, relativ la conflictul din Ucrainei?
- Situația Transnistriei este importantă în acest context? Cum se raportează moldovenii la populația rusofonă din Transnistria?
- Care este percepția moldovenilor despre Ucraina? Ce puncte vulnerabile sunt folosite de propaganda rusă?
- Diferențele și asemănările dintre populațiile din România și cea din Moldova în ceea ce privește pregătirea în fața războiului informațional.
- Ce strategii adoptă guvernele din Moldova și România pentru a contrabalansa războiul informațional din Rusia? Ce ar trebui să facă și nu fac?
- La ce ar trebui să ne așteptăm în zilele următoare și un mic ghid de interpretare a informațiilor referitoare la conflictul din Ucraina, venite din toate sursele.
Cele mai relevante idei:
Voi începe cu afirmația unui cititor HotNews.ro care ne scrie exact așa: „Mai degrabă suntem victime ale propagandei americane care a anunțat război pe 16 februarie la ora 3, apoi aseară a anunțat că ordinul de invazie a fost dat comandanților ruși.”
Domnule Țîbrigan, cum ar trebui să interpretăm avertismentele occidentale privind iminența invaziei Rusiei în Ucraina precum și ironiile oficialilor ruși la adresa acestor avertismente?
Țîbrigan:
- Toate aceste ironii pe care le tot auzim fac parte dintr-o tipologie consacrată a narativelor anti-occidentale ale Kremlinului - în literatura de specialitate se cheamă „hahaganda”. Nu este prima dată când sunt utilizate, mai ales că scopul este de a delegitima adversarul.
- Cazul Skripal - Kremlinul a încercat tot prin umor negru să nege implicarea în asasinat
- Operează cu emoții pozitive, de ridicularizare a inamicului
- Putin are nevoie ca populația să aibă moralul ridicat, mai ales că acum starea de tensiune este prelungită
Și cum se pot interpreta avertismentele Occidentului (legate de iminența invaziei)?
- Este teoria jocului, în care oponentul este combătut prin afirmația „eu știu că tu știi deja”
- Aceste avertismente au prevenit într-un fel escaladarea tensiunilor
- Acum, se pare că acest plan a fost dejucat și ajungem la un război al nervilor
Sunt foarte mulți ani de când oamenii din Europa nu au mai avut de-a face cu un război în adevărat sens al cuvântului, în proximitatea lor. Cel puțin 30 de ani, de la încheierea Războiului Rece. Credeți că percep ei cu adevărat ce se întâmplă? Mă uit pe Facebook-ul din România, se fac glume despre război, se fac meme…Se vorbește parcă prea ușor despre ceva atât de grav cum este războiul. Ce părere aveți?
Țîbrigan:
- Din punct de vedere al opiniei publice, nimeni nu își dorește un război și nimeni nu este pregătit pentru un război
- Nu știm cum va evolua, nu știm în ce măsură să gestionăm nici o criză a refugiaților
- Suntem în plină criză economică și energetică
- Această stare combinată, de oboseală și față de pandemie, duce la o panicare și asta se vede în comportamentul pe social-media, care deseori ne determină să reacționăm emoțional
Oamenii din Republica Moldova cum se comportă în acest zile, relativ la războiul din Ucraina?
Pașa:
- Dincolo de influența propagandei Kremlinului, societatea din Moldova e mult mai apropiată de Occident. Oamenii, în special tinerii, nu percep pericolul unui război, nu prea își imaginează că ar deveni posibil
- Sunt deja câteva generații în Europa care nu cred în posibilitatea unui război
- De peste 75 de ani trăim fără război
- Politicienii de la vârf simt presiunea să facă orice doar ca să scape de război, iar asta este exploatat de către Kremlin
- Da, oamenii se tem, dar nu se imaginează în război
- În spatele catalismelor geo-politice au stat sute de mii de drame personale- deportări etc. Cum ar fi să te trezești într-o altă țară, sau că îți iau toată averea?
Dar faptul că moldovenii au trecut prin războiul din Transnistria?
- Războiul din Transnistria e foarte slab conștientizat în societatea din R Moldova
- E un rateu enorm al tuturor guvernelor care s-au perindat
- Versiunea rusească a evenimentelor, care spune că Chișinăul a atacat, este acceptată larg de societatea din R Moldova
- Este foarte rău, pentru că conștientizarea acelor evenimente ar face ca societatea să fie mult mai rezilientă și nu s-a întâmplat acest lucru.
Un cititor HotNews.ro întreabă „De ce nu se cere plecarea trupelor rusești de ocupație?
- Nu e adevărat că nu se cere retragerea trupelor ruse din Transnistria
- Poziția oficială a Guvernului R Moldova nu s-a schimbat nici măcar când era președinte Igor Dodon, paiața Kremlinului
- Este poziția tranșantă a Republicii Moldova de retragere a contingentului din Transnistria
Un Raport din 2020 al Centrului Român de Politici Europene spune că „Moldova este un poligon de testare pentru influența Rusiei în Estul Europei”. Domnule Pașa, care sunt direcțiile de atac ale propagandei ruse în Moldova în aceste zile, relativ la conflictul din Ucraina?
Pașa:
- În general nu sunt multe produse (n.r- de propagandă) făcute cu dedicație pentru R Moldova
- Ce se întâmplă e retransmiterea mesajelor propagandei ruse produse în Rusia, care urmărește formarea unei anumite percepții, că de fapt NATO și Ucraina și-ar dori provocarea unui război, că ucrainenii ar ataca insurgenții din Donbas
- Sunt multe narative false și se duce în derizoriu tot ce se întâmplă în conflictul din Ucraina.
- Sunt lucruri aberante, dar așa încearcă Rusia să își convingă propriii cetățeni și alți oameni
- Parțial această propagandă prinde și în R Moldova, mai ales în rândul vorbitorilor de limba rusă, dar situația este mult mai bună decât în urmă cu 8 ani, când două treimi din populație credea în fake-news-urile Kremlinului
- Astăzi, acest procent este mai mic, cam de 50%
Domnule Țîbrigan, este mai pregătită populația din România decât cea din Moldova să înțeleagă că ne aflăm în plin război informațional? Să discearnă care informații sunt adevărate, care sunt false?
Țîbrigan:
- Chiar dacă propaganda rusă folosește teme similare și la București și la Chișinău, există anumite știri care circulă dincolo și dincoace de Prut
- Sputnik atrage acum mai mult public din R Moldova, cel din România este mai refractar la mesajele Kremlinului
- Întreaga regiune a Europei de Est este diferită
- În ambele cazuri însă, România și R Moldova, sunt societăți vulnerabile, dar diferențele sunt date de factori culturali, mentalitate, cunoașterea și folosirea limbii ruse, legături politico-economice cu spațiul rusesc, raportarea la istoria comună cu URSS
- Dincolo de aceste diferențe structurale, sunt și diferențe conjuncturale: voința politică de a contracara acest război informațional
- Foarte mulți români nu conștientizează în esență că ar exista un război informațional venit din afară
- În România, mediul e nefavorabil propagandei ruse, dar nu este nici voință din partea politicului de a o combate
La cine prinde genul de mesaj prin care ni se amintește faptul că Ucraina nu ne-a fost „prietenoasă”, ne-a luat teritorii pe care acum, iată, avem prilejul să le luăm înapoi. Este un mesaj care se rostogolește acum pe rețelele sociale.
Pașa:
- În Moldova, prinde la două categorii - apropiați de Federația Rusă și susținătorii ideii de unificare a României cu R Moldova. Sunt la extreme aceste două categorii, dar aici se înțeleg
- E greu de spus cât de mult e alimentat în România acest mesaj de către provocatori finanțați de Rusia
- În R Moldova, unul din narative e crearea de tensiuni între Moldova și Ucraina
- Maia Sanda a avut prima vizită externă la Kiev, un semnal puternic, ceea ce nu a putut face Dodon. A fost un semnal puternic că ieșim din izolare și ne apropiem de vecini
- Aceasta cooperare a devenit imediat ținta unor campanii de dezinformare
- În cazul României e la fel - pentru Moscova, e important să aibă cât mai ostilizate țările vecine
- Nu funcționeză doar într-o direcție aceste atitudini anti-românești
Un studiu recent arată că românii sunt percepuți ca prieteni de către ucraineni, dar în același timp propaganda rusă încearcă să-i determine pe români să îi perceapă ca inamici pe ucraineni. Au succes aceste mesaje?
Țîbrigan:
- Simpatia românilor față de Putin e mult mai mare decât simpatia față de Rusia
- Ele pot avea efect pe termen lung dacă astfel de mituri se înrădăcinează în societate și încep să determine apariția unor discursuri la nivelul partidelor, de exemplu
- Circulă și acum un text lung, inclusiv prin email, al unui autor care enumeră toate măgăriile Ucrainei în raport cu România. Multe sunt din vremea în care Ucraina nu exista ca stat. Sunt folosite jumătăți de adevăruri, exagerări istorice, chiar minciuni
- Postarea are peste 35.000 de reacții doar pe Facebook
- Războiul informațional are succes la nivelul unor segmente ale populației, iar războiul privind teritoriile se duce într-o zonă naționalistă care s-a dezvoltat și care acum își găsește reprezentarea politică în AUR, care preia acest discurs și îl amplifică
- Tor acest discurs alimentează războiul informațional al Kremlinului
Ce face Moldova pentru a combate acest război informațional?
Pașa:
- Se face foarte puțin. Problema majoră în R Moldova este că există multe forțe politice, inclusiv cu reprezentare parlamentară, care validează aceste discursuri de manipulare ale Kremlinului
- O parte din forțele politice din Rusia sunt finanțate ilegal de Rusia, iar procurorii se tem. Este o întreagă dezbatere internă
- În plus, Moldova e dependentă energetic de Rusia
- Asta micșorează mult spațiul de manveră pentru combaterea propagandei ruse.
- Există mult activism în societatea civilă. Această propagandă nu e una genială, dar e masivă și prinde dacă nu se lovește de cobtra-acțiuni
- Testul realității ajută foarte mult la combaterea propagandei
Cum ar trebui oamenii să își dea seama că au de-a face cu propagandă?
Țîbrigan:
- Să fie foarte atenți la emoțiile pe care le declașează postările de pe Facebook, Telegram, mai nou Tik-Tok. Dacă o postare te sperie, îți induce panică, nu o da mai departe
- Un alt factor este legat de algoritmii rețelelor sociale
- Îndemnul meu e să evităm știrile scandaloase
- E un cerc vicios
.........................
În timp ce luptele din estul Ucrainei cresc în intensitate, iar avertismentele occidentale privind iminența invaziei lui Putin sunt tot mai răspicate, războiul informațional este deja în plină desfășurare. Liderii occidentali sunt convinși că Putin a luat deja decizia de a invada Ucraina și că „ne aflăm în fața celui mai mare război din Europa de după 1945”, după cum s-a exprimat Boris Johnson.
De cealaltă parte, Rusia încearcă să demonstreze că de fapt ucrainenii și NATO sunt cei care doresc războiul și că avertismentele Occidentului privind intențiile lui Putin sunt alarme false.
De asemenea, în timp ce presa rusă încearcă să acrediteze ideea că Ucraina a lansat deja operațiuni militare împotriva populației civile din regiunile separatiste Donețk și Lugansk, autoritățile ucrainene spun că totul este o provocare cu scopul de a legitima invazia lui Putin.
Starea de tensiune se reflectă și pe rețelele sociale: practic, nu mai poți scrie ceva pe Facebook despre conflict fără ca cineva să nu invoce „dușmănia istorică” a Ucrainei față de România și Republica Moldova, cărora „le-a furat” teritorii importante. „De ce ar merita ucrainenii să fie apărați, când oricum s-au purtat urât cu noi?” este mesajul transmis cu precădere pe acest subiect și care pare unul pregătit în laboratoarele Kremlinului.
Cum este de așteptat ca războiul informațional să se întețească zilele următoare, întrebarea care se pune este cum poate populația să-i facă față?
După o pandemiei epuizantă, plină de informații contradictorii și conspirații la scară planetară, mai reușesc oamenii să discearnă ce anume reprezintă fake-news, dezinformare, propagandă, în valurile de informații din jurul acestui subiectul război?
23
7
