Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, spune că România nu ar avea o problemă ca Rusia să inspecteze baza de la Deveselu, întrucât "nu avem nimic de ascuns”, dar un astfel de demers - care s-ar înscrie în cadrul măsurilor de transparență propuse de NATO - ar trebui să se facă pe bază de reciprocitate, adică și aliații să aibă dreptul, la rândul lor, să viziteze baze de rachete de pe teritoriul Federației Ruse.
- "Eu nu văd absolut nicio problemă ca Federația Rusă sau oricine altcineva să vină să viziteze baza de la Deveselu și să se convingă personal că acolo este nimic altceva decât ceea ce am spus noi. Nu există niciun fel de amenințare față de Federația Rusă.
- Dar există în același timp - și aici cred că este o cerință absolut logică -, există și o cerință de reciprocitate.
- Dacă Federația Rusă este interesată să verifice ceea ce deja cred că știe, și anume că această bază nu reprezintă în niciun caz o amenințare, și noi, aliații, inclusiv România, avem dreptul să cerem să vizităm și noi baze de rachete, de exemplu amplasate pe teritoriul Federației Ruse. Cred că este o cerere absolut normală”, a declarat Bogdan Aurescu, joi seară, la Digi24.
El a afirmat că România a discutat cu partenerii americani încă de la momentul la care a negociat prezența scutului antirachetă de la Deveselu posibilitatea unor măsuri de transparență, o astfel de discuție fiind inclusiv recent, cu Statele Unite:
- "Nu avem nimic de ascuns la Deveselu. Noi am spus întotdeauna că acolo se găsesc niște interceptori care vizează posibile amenințări cu atacuri balistice din afara spațiului euroatlantic, deci nu din partea Rusiei.
- Poziționarea acestei baze de la Deveselu față de Federația Rusă este de așa natură, încât nu prezintă o amenințare față de rachetele intercontinentale sau de alt tip ale Federației Ruse și în niciun caz nu există în această bază rachete ofensive, așa cum susține Federația Rusă".
Întrebat dacă este îngrijorat de faptul că Rusia, în lista de cerințe înaintată Washingtonului, ar vrea ca NATO să-și retragă trupele din România și Bulgaria, ministrul de Externe a răspuns:
- "Nu pot să spun că am fost îngrijorat, pentru că România este stat aliat, membru al NATO, avem toate garanțiile de securitate care decurg din această calitate, NATO este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, suntem acoperiți de clauza de apărare colectivă, iată, aliați din NATO foarte importanți vin în România cu trupe și echipamente ca să ne sprijine.
- În egală măsură, am reacționat la acel moment și NATO, la rândul său, a reacționat și a respins astfel de solicitare".
Alianţa Nord-Atlantică propune Rusiei măsuri practice în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia, a scris Wall Street Journal.
Înainte de a transmite propunerile SUA la Moscova, oficialii americani au arătat un document confidențial aliaților europeni, subliniind câteva posibile soluții, după care administrația Biden a consultat și a informat Congresul.
Una dintre ideile prezentate Rusiei în document ar permite inspecțiile bazelor americane din Polonia și România, scrie publicația americană.
Moscova s-a plâns că sistemele ar putea fi folosite pentru a lansa rachete de croazieră pe teritoriul Rusiei, o acuzație pe care SUA au respins-o. Inspecțiile ar fi menite să liniștească Rusia că lansatoarele nu pot fi folosite în scopuri ofensive. Propunerea SUA urmărește acțiuni reciproce din partea Rusiei, pe care SUA nu le-au precizat public.
Oficialii polonezi au declarat că guvernul este deschis pentru inspecții de apărare antirachetă, cu condiția ca Rusia să permită inspecția activităților rusești cu rachete în Kaliningrad, o enclavă rusă puternic militarizată de la Marea Baltică, care se învecinează cu Polonia și Lituania.
2
2
