Anunțul lui Emmanuel Macron că Franța este pregătită să trimită soldați în România în cadrul misiunilor NATO ar putea duce la o întărire a prezenței aliate pe flancul Estic, în mijlocul unui episod de tensiune cu Rusia, se arată într-o analiză AFP.
„Salut cu căldură anunțul președintelui Emmanuel Macron privind disponibilitatea Franței de a participa la prezența militară avansată a NATO în România”, a scris președintele Klaus Iohannis pe Twitter.
Emmanuel Macron a declarat cu o zi în urmă că Franța are „disponibilitatea de a merge mai departe, în cadrul NATO, de a se angaja în noi misiuni şi de a-și asuma responsabilitatea în misiuni de tip prezenţă avansată, consolidată, mai ales în România” dacă acest lucru se va decide în cadrul Alianței.
Această declarație aparent tehnică deschide, de fapt, calea către o întărire puternică a prezenței militare a NATO în România și deci în zona Mării Negre, unde este în prezent mult mai slabă decât în Nord, în regiunea Mării Baltice.
Anunțul președintelui Franței reflectă și apropierea franco-română pe probleme de apărare și, în sfârșit, pare să semnifice o dorință franceză de a-și asuma un rol mai mare în NATO, despre care Emmanuel Macron declara la sfârșitul anului 2019 că se află într-o stare de „moarte cerebrală”.
„Este o reorientare importantă. După o investiție majoră și de lungă durată în Marea Baltică, Franța vrea să fie prezentă în regiunea Mării Negre. Și să-și întărească legăturile cu o veche țară prietenă pe care am neglijat-o prea mult", potrivit directorului adjunct al Fundației pentru Cercetare Strategică (FRS), Bruno Tertrais.
Pe flancul nord-estic, în țările baltice și în Polonia, NATO are o prezență militară avansată prin patru batalioane de luptă multinaționale, conduse de Canada, Germania, Regatul Unit și Statele Unite. Aceasta înseamnă mii de militari, față de prezenta mult mai mică pe care Alianța o dezvoltă în România.
„Până acum există o diferență între Europa de Nord-Est și de Sud-Est” în ceea ce privește prezența NATO, explică o sursă diplomatică europeană. Dacă proiectul reușește, „angajamentul va fi de același nivel”.
Contextul ucrainean
Având în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Franța manifestă un interes sporit pentru securitatea părții de est a continentului. Ministrul Apărării, Florence Parly, a organizat la mijlocul lunii ianuarie la Brest, în nord-vestul Franței, o întâlnire a miniștrilor Apărării de format B-9, reunind Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.
„Toată lumea a salutat faptul că Franta este interesată de flancul estic", a comentat un diplomat al uneia dintre aceste țări.
Cu toate acestea, decizia NATO nu a fost încă luată și trebuie dezbătută, probabil în februarie. Joe Biden a declarat miercuri că este pregătit să consolideze prezența americană în România.
Aceste declarații se înscriu, evident, în tabloul mai larg al tensiunilor dintre NATO, Statele Unite, Europa și Rusia, în special privind situația din Ucraina, pe care Rusia se pregătește să o invadeze conform acuzațiilor occidentalilor.
Moscova se opune oricărei întăriri a NATO în apropierea granițelor sale.
În cadrul Alianței, unele țări s-ar putea să nu fie încântate de perspectiva prezenței a mii de trupe NATO la malul Mării Negre, un spațiu geopolitic complex dominat de Rusia și Turcia membră NATO, dar care este apropiată de Moscova și cu care Franța are uneori relaţii tensionate.
Marea Neagră este o cale de acces pentru Rusia către diferitele teatre de criză din Orientul Mijlociu și Africa.
Bulgaria, de asemenea membră NATO, este în mod tradițional apropiată de Rusia. Guvernul insistă că nu a avut loc nicio discuție oficială despre o consolidare a NATO în regiune și săptămâna aceasta președintele Rumen Radev, atacat în mod regulat din cauza presupuselor sale simpatii pro-ruse, a declarat: „Aceste crize nu au o soluție militară, ci necesită dialog și eforturi diplomatice de detensionare”. (Sursa: AFP)
9
38
