Prețurile au crescut cu 8,2% luna trecută (față de nivelul lor din decembrie 2020), a transmis vineri INS, cele mai mari scumpiri fiind la gaz (peste 50%), energie electrică (28%), ulei (27%) și cartofi (25%). Un asemenea nivel al inflației n-a mai fost văzut din 2005, când prețurile urcaseră cu 9%, cu precizarea că atunci tendința era de scădere, iar acum e de creștere.

Inflatia Foto: Piqsels.com

Având în vedere modificările legislative privind liberalizarea tarífelor la energía electrică și gazele naturale furnizate consumatorilor casnici, începând din luna ianuarie 2021, energia electrică și gazele naturale nu vor mai fi incluse in grupa produselor cu prețuri reglementate.

Pentru a comensura evoluția prețurilor privind energía electrică pentru consumatorii casnici, începând din luna ianuarie 2021, se calculează o medie ponderată a tarifelor pentru ofertele concurențiale și cele pentru serviciul universal. La stabilirea structurii pieței de energie electrică s-au utilizat datele furnizate de A.N.R.E și de furnizorii de ultimă instanță.

Astfel, din luna noiembrie 2021, ținând seama de prevederile Legii nr. 259/2021, pe perioada sezonului rece 2021-2022 (1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022), la calculul indicilor prețurilor de consum pentru energie electrică și gaze naturale, se parcurg următoarele etape:

• a) calcularea tarifelor lunare compensate și plafonate pentru energie electrică și gaze naturale, pentru eșantionul de contracte reprezentative din nomenclatorul IPC;

• b) determinarea proporției consumului cumulat aferent consumatorilor casnici ce se încadrează în tranșele de consum lunar, în conformitate cu prevederile Legii nr. 259/2021, pentru energie electrică și gaze naturale, pe baza informațiilor transmise de ANRE și de furnizorii de ultimă instanță;

• c) calcularea mediei tarifelor compensate/plafonate și necompensate, ponderate cu proporția consumului compensat, respectiv necompensat, în total consum casnic aferent lunii de calcul, pentru energie electrică și gaze naturale

Ce spune Banca Centrală:

• Rata anuală a inflației a urcat la 7,94 la sută în octombrie 2021, de la 6,29 la sută în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80 la sută (sub impactul plafonării și compensării prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație) depășind ușor la finele celor două luni din trimestrul IV nivelul prognozat. Creșterea ei a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influențele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină și motorină, și într-o mai mică măsură din majorarea prețurilor LFO.

• Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6 la sută în septembrie, la 4,0 la sută în octombrie și la 4,3 la sută în noiembrie. Evoluția reflectă efectele creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecție contra infecției cu coronavirus, toate potențate de așteptările inflaționiste pe termen scurt tot mai ridicate.

• Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul III 2021 – la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II –, contrar așteptărilor. Evoluția face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creșterii economiei în semestrul I 2021, implicând și o depășire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

• În același timp, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunțată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4 la sută, de la 13,9 la sută în trimestrul II. Ea a rămas totuși înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum și cu cel neobișnuit de mare adus, și în acest interval, de variația stocurilor. Contribuția formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neașteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracției lucrărilor de reparații capitale, ce a devansat, ca impact, creșterile ușoare în termeni anuali ale construcțiilor noi și ale investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport).