Pandemia și schimbările din "mediul politic autohton" au frânat reformele în justiție, dar acestea nu mai pot întârzia, iar anomalii precum Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) trebuie să dispară, a susținut președintele Klaus Iohannis, la prezentarea raportului de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe anul 2021.

Klaus Iohannis si presedintele CSM, Bogdan MateescuFoto: Captura

Mandatul de un an al actualei conduceri a CSM - judecătorul Bogdan Mateescu, președinte și procurorul Florin Deac, vicepreședinte - expiră. Alegerile pentru noua conducere a CSM vor avea loc joia viitoare. Aceasta, deși Consiliul și-a prezentat aztăzi raportul de activitate pentru acest an, în prezența președintelui Klaus Iohannis, iar cutuma este că în aceeași zi au loc și alegerile.

Principalele declarații de la bilanțul CSM:

Klaus Iohannis:

• Provocările fără precedent, generate de criza sanitară cu care s-a confruntat întreaga societate în ultimii doi ani, sunt prezente și astăzi. Marile sisteme publice, precum sistemul de sănătate, de educație sau sistemul judiciar, au fost nevoite să dezvolte o capacitate mai mare de adaptare la neprevăzut, pentru a-și continua activitatea în serviciul publicului la standarde cât mai ridicate. Nu putem controla durata acestei pandemii, însă stă în puterea noastră să-i diminuăm efectele negative asupra existenței noastre și a celor din jur.
• În situații de criză, statele sunt nevoite să ia măsuri imediate pentru a proteja interesul general, viața și sănătatea cetățenilor, măsuri care implică uneori restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, în condițiile stabilite de Constituție și de obligațiile internaționale ale României.
• În acest context, misiunea justiției de a se asigura că restrângerea temporară a unor drepturi și libertăți este justificată și vizează doar protejarea sănătății cetățenilor devine cât se poate de importantă. Justiția consolidează încrederea în stat și reamintește fiecărui cetățean că nimeni nu este mai presus de lege. De aceea, într-o perioadă în care societatea este mai polarizată decât în alți ani, răspunsul prompt și profesionist al sistemului judiciar în a restabili pacea socială este esențial.
• În același timp, în ciuda tuturor lucrurilor negative, pandemia a avut și câteva efecte pozitive, iar accelerarea digitalizării este unul dintre ele. Aceste progrese trebuie să fie păstrate la toate nivelurile atunci când lucrurile vor reveni la normal, pentru că înseamnă timp câștigat pentru justițiabili, pentru profesiile din domeniul juridic și mai mult respect pentru fiecare participant la actul de justiție.
• Așteptările românilor de a avea un sistem de justiție modern, independent și funcțional sunt la fel de actuale și legitime.
• Pandemia și schimbările din mediul politic autohton au frânat reformele demarate în anii trecuți, însă acestea nu mai pot întârzia.
• România are nevoie de un cadru legislativ stabil și coerent, procesul de revizuire a legilor justiției trebuie să fie finalizat, iar anomalii precum cele generate de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, înlăturate.
• Fac un apel astăzi, în fața plenului CSM, să folosiți întreaga dumneavoastră experiență pentru ca România să facă pași concreți în această direcție.
• Consiliul Superior al Magistraturii, prin rolul său constituțional, este un vector esențial în procesul de reformare a sistemului judiciar. De aceea, o atitudine proactivă, un dialog permanent și onest cu autoritățile implicate, cu profesioniștii din sistemul judiciar, cu asociațiile profesionale și o participare constantă a CSM la găsirea celor mai bune soluții la problemele sistemului judiciar sunt lucruri pe care cetățenii și profesioniștii din justiție le așteaptă.
• Îmi doresc ca discuțiile despre reforma sistemului judiciar să fie mai puțin politizate de partide, pentru ca accentul să fie pus pe substanța propunerilor, și nu pe câștigul de imagine.
• Dezbaterile trebuie purtate cu obiectivitate și profesionalism, orientate către nevoile reale din sistemul judiciar și către un dialog consecvent și constructiv.
• În scurt timp, România va aniversa 30 de ani de la referendumul constituțional din anul 1991, prin care s-a aprobat noua Lege fundamentală a țării noastre, una care a trasat României o direcție europeană de dezvoltare, garantând drepturile și libertățile cetățenilor și punând bazele unui sistem modern de justiție.
• În ce măsură s-a împlinit acel ideal trei decenii mai târziu? Cum va arăta justiția din România peste 30 de ani și ce putem face noi astăzi pentru ca cetățenii acestei țări să aibă certitudinea că justiția se află în slujba lor, protejând cele mai de preț valori ale statului de drept? Sunt întrebări la care trebuie să reflectăm, dar, mai important, trebuie să acționăm pentru a găsi răspunsurile cele mai potrivite.
• O justiție independentă reprezintă o adevărată forță de modernizare a statului, de limitare a abuzurilor și creează cetățenilor sentimentul de apartenență la o comunitate de valori și certitudinea că drepturile și libertățile le sunt garantate și respectate, în litera și spiritul legii.
• Rămân un partener al efortului de reformare a sistemului judiciar și am încredere că blocajele actuale vor fi depășite prin dialog, profesionalism și imparțialitate.

Președintele CSM, Bogdan Mateescu:

• Cea mai importantă realizare a Consiliului, care în condiţii normale ar fi fost o axiomă este că am reuşit un lucru extrem de important pentru magistratură în acest an, anume declanşarea concursurilor de admitere în sistemul judiciar. Orice entitate, cu atât mai mult un serviciu public, trebuie să funcţioneze pe un aflux continuu de personal. Sigur, care să îşi desfăşoare activitatea în condiţii optime, liber de orice presiune şi sistemul judiciar a trecut prin doi ani extrem de grei, pentru că niciodată nu ne-am fi imaginat că este posibil să fim lipsiţi de raportul resursei umane noi, în condiţiile în care, urmare a unor declaraţii chiar iresponsabile, dar şi altor împrejurări, plecările din sistem au continuat să crească, iar volumul de dosare a continuat să rămână unul extrem de ridicat, chiar într-o evoluţie pozitivă.
• Trebuie să tragem cu toţii învăţămintele. A fost o catastrofă, din perspectiva resurselor umane, această lipsă şi sperăm ca niciodată să nu se mai repete, pentru că urmările pe planul magistraturii, pe planul înfăptuirii actului de justiţie nu doar că sunt acum nefaste, dar vor fi şi mai nefaste pe termen mediu şi lung.
• Speram ca 2021 să fie unul al reconstrucției, însă asta nu se poate face doar prin legislația secundară, ci printr-un demers amplu și consistent, poate chiar printr-un demers constituțional.

..................................................

Ședința plenului CSM are loc la Facultatea de Drept a Universității București. Șeful statului participă uzual la ședințele CSM de prezentare a raportului de activitate, iar de cele mai multe ori în același plen, la finalul anului, au avut loc și alegerile pentru noua conducere a Consiliului, cu un mandat de un an.

Alegerile pentru noua conducere a CSM vor avea loc joia viitoare.

Consiliul Superior al magistraturii este condus de judecătorul Bogdan Mateescu, președinte, și procurorul Florin Deac, vicepreședinte, care își încheie acum mandatul de un an.