Ați transmis vreodată emailuri prietenilor, colegilor de muncă sau unor furnizori, scriindu-vă numele la sfârșitul mesajului? Ați semnat de “primire” pe tabletă sau pe un dispozitiv special când un curier v-a adus pachetul la ușă sau când vi s-a instalat un router nou? Ei bine, ați folosit semnătura electronică simplă!

Semnătura electronicăFoto: freepik.com

Acest articol face parte dintr-o campanie de informare a Confederației Patronale Concordia privind beneficiile democratizării semnăturii electronice și este redactat de Consiliul Patronatelor Bancare din România.

Studiul ONU* privind digitalizarea ne arata că în UE, România este ultima clasată din punct de vedere al gradului de digitalizare al economiei și societății, iar la nivel global poziția ei este în eșalonul secund.

Deși beneficiem de o infrastructură tehnologică de internet de mare viteză și suntem printre primii la folosirea rețelelor sociale și divertisment, ca grad de utilizare a serviciilor publice digitale ne plasam totuși pe locul 26 din 28 in UE. Prima cauza pentru aceasta situație, conform indicelui DESI**, este gradul scăzut de încredere în utilizarea platformelor digitale, a serviciilor si proceselor online, printre care se afla și semnătura electronică.

În ultima perioadă, pe fondul unor necesități create de pandemie, am putut însă observa o accelerare a digitalizării în mediul economic romanesc, în care, de la instituții publice și societăți comerciale, până la persoane fizice, s-au depus eforturi considerabile pentru a realiza activitățile de la distanță, acolo unde este posibil.

În ceea ce privește semnătura electronică, folosim deja diverse forme ale ei, chiar în activitățile de zi cu zi. Ea este recunoscută atât în legislația românească, încă din 2001 (Legea 455/2001), cât și în cea europeană, din 2016 (Regulamentul UE 910/2014 – "Regulamentul Eidas")?

Potrivit Regulamentului eIDAS, există 3 categorii mari de semnături electronice: semnătura electronică simpla, semnătura electronică avansata și semnătura calificată.

Semnătura electronică simplă

Ați transmis emailuri prietenilor, colegilor de muncă sau unor prestatori de servicii și v-ați trecut numele la finalul mesajului?

Ați semnat de "primire" pe tabletă sau pe dispozitiv special când un curier v-a adus pachetul la ușă sau când vi s-a instalat un router nou?

V-ați creat cont și ați bifat acceptarea termenilor și condițiilor contractuale când ați cumpărat ceva online? Ați semnat contracte primite pe email ( de exemplu, de la furnizorul de energie electrică) folosind opțiunea "fill and sign" din Acrobat Reader sau altă aplicație similară?

Ați semnat diverse contracte financiare (de exemplu deschideri de cont, contracte de credite de consum) în aplicații/platforme dedicate (de exemplu in aplicațiile mobile banking și online banking sau platforme de vânzare credite online), după autentificarea cu user și parolă, prin bifarea termenilor sau introducerea unor parole alese de dvs., respectiv coduri primite pe telefon?

V-ați creat cont pe Spațiul Privat Virtual al ANAF și ați depus cererea privind virarea unei cote din impozitul anual către o organizație nonprofit, inserând numele în formular?

În toate situațiile de mai sus ați folosit semnătura electronică simplă!

Care sunt avantajele semnăturii electronice simple?

Este ușor de utilizat și are același efect ca un document semnat olograf, dacă este recunoscută de către semnatar. În cazul în care semnatarul o contestă, poate fi considerată un început de dovadă în instanță, care, împreună cu alte dovezi sau prezumții, pot face dovada deplină (de exemplu, emailul prin care a fost transmis contractul semnat electronic, expertiza tehnica privind autenticitatea și integritatea emailului.)

Care sunt dezavantajele?

Nu face legătura între semnătură și semnatar, astfel ca nu poate fi verificată de către terți.

Trebuie păstrate și alte documente /dovezi care sa probeze această legătură, în cazul contestării de către semnatar.

Pandemia a forțat societatea românească să facă pași importanți în direcția utilizării unor procese simple la distanță. Chiar și instituțiile și serviciile publice au comunicat mai mult cu contribuabilii pe email, acolo unde legea permitea, economisind timp și resurse materiale.

Semnătura electronică avansată implica un nivel în plus de siguranță față de semnatura electronică simpla, întrucât folosește date de creare pe care semnatarul poate, cu un nivel de încredere ridicat, să le utilizeze sub propriul control, iar orice modificare ulterioară a datelor poate fi detectată.

Dispozitivele de creare a semnăturilor avansate se găsesc în mai multe forme pentru a proteja datele de creare a semnăturii electronice ale semnatarului, cum ar fi cartelele inteligente, cartelele SIM, stick-urile USB, dispozitivele de creare a semnăturilor la distanță (dispozitivul nu este în posesia semnatarului, dar este administrat de furnizor).

Deși mai puțin utilizate, datorită procesului mai puțin facil de obținere, se preconizează creșterea utilizării semnăturii avansate în viitorul apropiat și datorită evoluțiilor legislative și tehnologice.

Din 2020 instituțiile publice au obligația de a primi documente semnate electronic, urmând să se stabilească prin norme tipul de semnătură acceptat pentru utilizarea serviciilor online furnizate de acestea.

De asemenea, din 2021 cărțile de identitate electronică, emise deocamdată doar ca pilot în Cluj, vor avea inclusa în cip tehnologia necesara pentru semnarea cu semnătură electronica avansată a documentelor utilizate în relația cu autoritățile statului roman, având efect juridic similar semnăturii olografe.

Tot din 2021 se acceptă semnătura electronică calificată sau avansată – dacă ambele părți sunt de acord- pentru contractele de muncă, actele adiționale la acestea, precum și alte documente de dreptul muncii ce înainte puteau fi semnate doar olograf. Angajatorii vor trebui să aleagă însă cu grija furnizorul de semnătură electronică, astfel încât validitatea semnăturii electronice avansate să poată fi verificată peste ani de către orice persoană interesată.

Unele instituții financiare oferă în sistem închis posibilitatea semnării de documente doar în relația cu acestea sau pentru produse/servicii intermediate de către acestea, folosind date biometrice (amprentă/scanare facială) sau parole și/sau coduri primite pe telefon sau generate de aplicațiile instalate pe dispozitivele mobile în condiții stricte de identificare.

Care sunt avantajele semnăturii electronice avansate?

  • Este în mod unic legată de semnatar și capabilă să identifice semnatarul.
  • Similar cu semnătura electronică simplă, are același efect ca un document semnat olograf, dacă este recunoscută de către semnatar. În cazul în care semnatarul o contestă, în funcție de tehnologia utilizată pentru crearea acesteia și de modalitatea de identificare a titularului, instanța poate considera că face dovada deplină singură sau poate fi considerată ca un început de dovadă în instanță, care, împreună cu alte dovezi sau prezumții, pot face dovada deplină.

Care sunt dezavantajele semnăturii electronice avansate

  • Poate necesita unul sau mai multe dispozitive pentru verificări suplimentare
  • Comercianții și instituțiile publice pot refuza primirea unor documente semnate cu semnătură electronica avansată, în funcție de importanța documentului și de posibilitățile tehnice de verificare a semnăturii.
  • Necesită păstrarea dovezilor privind tehnologia utilizată pentru a dovedi îndeplinirea cerințelor pentru semnătura electronică avansată/altor dovezi.

Semnătura electronică calificată oferă cea mai mare siguranță, având efectul juridic echivalent al semnăturii olografe.

Societățile comerciale pot să semneze declarațiile fiscale cu semnătură electronica calificată încă de acum câțiva ani.

Putem utiliza semnătura calificată pentru a semna aproape orice document, inclusiv contracte și acte pentru care legea cere forma scrisaă ad probationem (de exemplu: contracte de tranzacție, de asistență juridică) sau ad validitatem: contracte de ipotecă mobiliară, contracte de garanție personală (fideiusiunea), testamentul, actul constitutiv al unei societăți comerciale, atunci când nu este obligatorie forma autentică, cereri de chemare în judecată, contracte de arendare.

Care sunt avantajele semnăturii calificate?

  • Are efect juridic echivalent semnăturii olografe și face dovada deplină, până la proba contrară, fiind recunoscută în întreaga Uniune Europeană.
  • Nu necesita păstrarea altor probe/documente, având în vedere că atât dispozitivele de creare a semnăturilor, cât și măsurile și procedurile de securitate IT, precum și cele operaționale utilizate de furnizorul de încredere calificat (autorizat, ce figurează în lista existentă la nivelul Uniunii Europene) sunt verificate de către un organism extern calificat de evaluare a conformității.

Care sunt dezavantajele semnăturii calificate?

  • Semnătura calificata este cea mai sigura dintre cele 3, însă poate implica costuri ridicate pentru obținere și dispozitive suplimentare pentru crearea acesteia.
  • Implica cerințe suplimentare de păstrare a documentelor, astfel încât să se asigure validitatea tehnologică a semnăturii pe termen lung, ce pot fi costisitoare.

Așadar, puteți folosi oricare dintre cele 3 tipuri de semnături electronice în funcție de situație, de gradul de risc și de încredere pe care vi-l asumați, toate acestea în cadrul legal asigurat de Regulamentul european eIDAS și de Legea 455/2001.

Informatii suplimentare gasiti aici, aici sau aici.

Note

*United Nations e-Government Surveys 2018 e-Government for Sustainable Development

**Raport de tara pentru Romania privind indicele DESI pentru 2018​