Comisia Europeană a decis vineri să trimită din nou România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curții din octombrie 2018, care constata neîndeplinirea obligației ca până în iulie 2009 să închidă și să reabiliteze toate depozitele de deșeuri care nu au autorizație de funcționare. Este a doua sesizare a Curții și poate duce la aplicarea unor sancțiuni corespunzătoare intervalului de timp scurs de la prima hotărâre până la asigurarea conformității.

Deseuri abandonateFoto: Primăria Sector 1 Bucureşti

La trei ani de la pronunțarea hotărârii CJUE, România a închis și a reabilitat 24 de depozite de deșeuri. 44 de depozite nu au fost încă închise, iar pentru multe dintre ele nu au fost încă prevăzute lucrările necesare pentru reabilitarea lor.

Conform Comisiei Europene, pentru a se conforma hotărârii Curții, România trebuie să ia toate măsurile astfel încât să se asigure că aceste depozite de deșeuri sunt cât mai curând posibil închise, sigilate și reabilitate din cauza riscurilor pentru sănătate și pentru mediu.

  • "Aceasta este a doua sesizare a Curții și poate duce la aplicarea unor sancțiuni corespunzătoare intervalului de timp scurs de la prima hotărâre până la asigurarea conformității", avertizează Comisia Europeană.

Directiva privind depozitele de deșeuri stabilește standarde în ceea ce privește protejarea sănătății umane și a mediului, în special a apelor de suprafață, a apelor subterane, a solului și a aerului, împotriva efectelor negative cauzate de colectarea, transportul, depozitarea, tratarea și eliminarea deșeurilor. Directiva urmărește să prevină sau să reducă, pe cât posibil, efectele negative epozitării deșeurilor pe întreaga durată a ciclului de viață al depozitelor de deșeuri. Deșeurile pot fi eliminate în diferite moduri. Îngroparea acestora în sol, cunoscută sub denumirea de „depozitare”, este modalitatea cea mai puțin durabilă din punctul de vedere al mediului și ar trebui să nu se recurgă la ea decât în ultimă instanță.

Ministrul Mediului: Autorităţile europene au fost excesiv de îngăduitoare şi ne-au acordat toate şansele

Ministrul Mediului, Tánczos Barna, spune că decizia Comisiei Europene este ”o lecţie dură, însă nicidecum neaşteptată” și că autorităţile europene au fost "excesiv de îngăduitoare" şi au dat României "toate şansele posibile" să își îndeplinească obligaţiile.

El a afirmat că Guvernul şi Ministerul Mediului nu vor permite ca aceste eventuale sancţiuni financiare să fie plătite de la bugetul de stat.

  • ”Aplicarea principiului <> este singura soluţie, aşadar ne vom întoarce împotriva deţinătorilor acestor depozite şi îi vom trage la răspundere.
  • Vom face asta pentru că, din cele 48 de depozite neconforme rămase neînchise şi care fac obiectul cauzei, proprietarii acestor depozite au reuşit să închidă, în 10 ani, doar şase, dintre care 3 au fost închise abia anul acesta.
  • Este vorba despre depozite municipale şi industriale istorice, pe care nu se mai depozitează de zeci de ani, dar care, în loc să fie închise conform şi ecologizate, au fost pur şi simplu abandonate de proprietarii lor”, a mai afirmat ministrul.

El a precizat că restul de 42 de depozite neconforme care trebuie închise sunt în diferite faze:

  • ”Pentru 8 depozite municipale am asigurat finanţarea din Fondul pentru Mediu şi se află în diferite faze de închidere. Mai există alte 9 depozite industriale, aflate în proprietatea a diverşi agenţi economici, pentru care s-au realizat anumiţi paşi, chiar dacă insuficienţi.
  • Cea mai gravă situaţie este însă aceea a celor 25 de depozite industriale ai căror proprietari se află în procedură de insolvenţă sau faliment şi pentru care demersurile de închidere sunt, practic inexistente. Pentru acestea am demarat deja procedurile în vederea exproprierii şi finalizării obligaţiei de închidere de către statul român”.

Tánczos Barna adaugă că această decizie fără precedent "demonstrează că autorităţile de la Bruxelles şi-au cam pierdut răbdarea şi putem să ne aşteptăm la decizii similare şi în cazul altor proceduri de infringement din domeniul mediului unde măsurile cerute sunt întârziate, cum sunt cele pe calitatea aerului în marile oraşe".