Dispoziţiile penale din legea care pedepseşte incitarea la ură sau discriminare sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate şi contravin principiului legalităţii incriminării, arată Curtea Constituţională în motivarea deciziei de admitere a sesizării preşedintelui Klaus Iohannis asupra actului normativ.
Actul normativ pentru modificarea art. 369 din Codul Penal a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, la finalul lunii iunie și prevede:
- "Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă".
Legea a fost atacată la Curtea Constituţională de către șeful statului, care a argumentat că din aceasta lipsesc criteriile de incriminare a unei astfel de infracţiuni, iar Curtea Constituțională i-a dat dreptate.
În motivarea deciziei, Curtea Constituțională aduce următoarele argumente:
- "(...) lipsa unor circumstanţieri cu privire la elementul material şi urmarea imediată a infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare face dificilă şi, uneori, imposibilă delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică, cu consecinţa deschiderii procedurilor de cercetare penală, trimitere în judecată şi condamnare a persoanelor care incită publicul, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane, indiferent de motivul discriminării sau de intensitatea vătămării.
- Dispoziţiile penale supuse controlului sunt formulate într-un sens larg, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi din perspectiva altor cerinţe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări şi aplicări arbitrare/aleatorii.
- O asemenea omisiune are relevanţă constituţională în cauza de faţă".
- Curtea reamintește că a statuat că "omisiunea şi imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat" pentru că afectează drepturi şi libertăţi fundamentale ale persoanei împotriva căreia se formulează o astfel de acuzaţie penală.
CCR consideră necesară reglementarea criteriilor pe baza cărora se poate defini un grup de persoane împotriva căruia poate fi săvârşită fapta de instigare publică la violenţă, ură sau discriminare, elemente în funcţie de care să se aprecieze incidenţa sau nu a legii penale:
- "Pentru aceste argumente, Curtea constatată că dispoziţiile criticate, prin faptul că permit configurarea elementului material al laturii obiective a infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prin activitatea altor organe decât autoritatea legiuitoare (...) sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate şi contravin principiului legalităţii incriminării".
