Cu ocazia Săptămânii conștientizării importanței donării de plasmă, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune și Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID) desfășoară o campanie de informare, educare și conștientizare centrată pe plasmă și pe medicamentele care se obțin prin prelucrarea și fracționarea acesteia.
Știați că...
- Disponibilitatea plasmei depinde de activitatea de donare de plasmă a mii de donatori sănătoși; sunt necesare sute de donări pentru terapia necesară unui singur pacient pentru un an: 130 donări pentru 1 pacient cu imunodeficiență primară, 1200 de donări pentru 1 pacient cu hemofilie, 900 de donări pentru 1 pacient cu deficit de antitripsină alfa.
- Unul dintre cei mai mari fracționatori de plasmă la nivel mondial sunt SUA, urmate de China și Europa.
- Europa este dependentă de plasma colectată de SUA, 30% din plasma folosită în Europa provenind din Statele Unite.
- Patru țări (Austria, Germania, Cehia și Ungaria) contribuie cu 55% din cantitatea totală de plasmă colectată în Europa pentru fabricare. În plus, cantitatea de plasmă colectată în Europa deservește un procent de 63% din nevoia clinică de tratamente cu această categorie de produse.
- În Europa există 300.000 de pacienți care au nevoie de terapii derivate din plasmă, în timp ce deficitul de plasmă care se înregistrează în prezent la nivelul Uniunii Europene este de 3,8 milioane de litri.
- În perioada pandemiei, colectarea mondială de plasmă a scăzut, fapt ce va avea un impact negativ în producția de medicamente derivate din plasmă, care va fi resimțit peste 2 ani, având în vedere procesul îndelungat de producție, de circa 7 - 12 luni.
- Unele state din Uniunea Europeană, precum Germania, Austria, Cehia, Ungaria permit compensarea actului de donare și încurajează deschiderea de centre private de colectare de plasmă.
- La nivelul Uniunii Europene este luată în calcul modificarea cadrului legislativ, astfel încât să fie încurajată activitatea de donare de plasmă în vederea creșterii accesului pacienților la aceste produse vitale.
Sursa datelor: https://www.pptaglobal.org/
”Am primit și continuăm să primim către asociația noastră din ce în ce mai multe semnale din partea pacienților privind discontinuitățile apărute în accesul la aceste medicamente. De câțiva ani deja ne luptăm să avem acces continuu la aceste produse și le scriem autorităților pe acest subiect. Drept urmare, încercând să venim și cu soluții, nu doar să semnalăm problemele, am început o documentare temeinică privind terapiile derivate din plasmă și am încercat să ajungem la miezul lucrurilor, să înțelegem modul lor de fabricare, cum ajung ele la pacienți și de ce factori depinde acest lucru. Așa am aflat care este de fapt gravitatea problemei, precum și faptul că ea reprezintă o provocare globală, din cauza rarității plasmei și a numărului mic de donatori. Cum pandemia a încetinit și mai mult procesul de donare de plasmă, acest lucru se va reflecta direct în disponibilitatea acestor medicamente. Se discută la nivelul Uniunii Europene despre necesitatea promovării unei legislații care să încurajeze și să faciliteze donarea de plasmă și accesul la terapii. Poate că a venit momentul ca și România să se încadreze în acest trend și să inițieze un dialog pe această temă”, afirmă Rozalina Lăpădatu, președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune.
Acest articol este susținut de Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA) și Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID), în cadrul Plasma Awareness Week - Săptămâna conștientizării importanței donării de plasmă, desfășurată între 4 și 8 octombrie 2021.
