Curtea de Apel Cluj susține că Guvernul a făcut un exces de putere și a urmărit substituirea prin hotărâre de Guvern a unei legi organice atunci când a prelungit starea de alertă și a introdus certificatului verde COVID. În motivarea deciziei de anulare a HG-urilor aprobate în acest sens, judecătorii spun că Guvernul nu a justificat măsura prelungirii stării de alertă, la momentul respectiv (iulie- august -n.r.) numărul de cazuri de COVID nefiind de natură să impună o astfel de măsură excepțională.
Decizia Curții de Apel Cluj nu este definitivă.
„Pe de altă parte, toate aceste HG-uri au împărțit populația României în persoane vaccinate și nevaccinate punând semnul egalități între o persoană nevaccinată și una bolnavă și între o persoană vaccinată și una sănătoasă, fapt pe care instanța îl consideră absolut inadmisibil”, se arată în decizia instanței.
Curtea de Apel remarcă, totodată, incoerența măsurilor de vreme ce guvernul le-a invocat ca fiind necesare pentru eliminarea riscului pentru sănătate și aglomerarea spitalelor, însă în același timp a permis organizarea de festivaluri cu zeci de mii de oameni, dar și a Congresului PNL, unde respectarea normelor de distanțare socială a fost aproape imposibilă.
„Or, în condițiile în care astfel de evenimente ar avea loc lunar, majoritatea populației ar fi purtătoare a virusului SARS COV 2, iar România ar rămâne permanent în stare de alertă. Prin urmare, s-a luat dubla măsură a restricționării pe de o parte de la evenimente firești cum ar fi activitățile sportive, luatul mesei la un restaurant, activități cu adevărat culturale, iar pe de altă parte a fost permisă organizarea unor evenimente ce implică participarea a zeci de mii de persoane și care generează o aglomerare de persoane unde este discutabil dacă se poate menține o distanță de control și această modalitate de normare este cel puțin nefirească”, se arată în motivarea intanței.
În privința introducerii certificatului verde COVID, dincolo de necesitatea unei legi în acest sens, judecătorii susțin că „nu există nici un studiu care să conducă la concluzia necesității instituirii acestor măsuri suplimentare de excludere și la lipsa oricărei importanțe a faptului că un număr mare de persoane a făcut boala și este imunizată prin efectul bolii”.
„Constrângerea pe calea unei hotărâri de guvern cu măsuri provizorii reluate prin alte hotărâri de guvern de prelungire a acestor măsuri conduce la permanentizarea acestei situații și la înlocuirea unei legi în acest sens cu o hotărâre de guvern care să ia măsuri privitoare la obligativitatea vaccinării populației. Această avalanșă de acte administrative conduce și la încălcarea accesului la justiție, fapt arătat de Curtea Constituțională în decizia mai sus arătată contravenind evident art. 21 din Constituție întrucât oricâtă diligență ar avea un reclamant sau instanța de judecată până la soluționarea definitivă a unui proces legat de un act administrativ normativ privind starea de alertă, acesta este înlocuit cu un alt act administrativ normativ de aceeași factură”, se arată în motivare.
De asemenea, judecătorii susțin că în privința vaccinării lipsește o analiză a tipului de risc, „Guvernul bazându-se că vaccinurile puse în circulație sunt avizate de Agenția Europeană a Medicamentului”. Judecătorii apreciază, totodată că orice discuție despre posibile efecte negative ale vaccinului sunt cenzurate și că se încalcă „libertatea conștiinței persoanei de a decide la recomandarea medicului curant dacă alege sau nu să facă vaccinul”.
„Așa cum s-a arătat mai sus atât legea care dă abilitatea guvernului să emită hotărâri în acest domeniu, Legea 55/2020 cât și Ordonanța 137/2000 se referă la măsuri care trebuie luate în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței altor drepturi și libertăți fundamentale cu respectarea principiului egalității de tratament juridic pentru situații identice sau comparabile.
Hotărârea de guvern este un act unilateral cu caracter normativ emis în regim de putere publică în vederea executării legii neputând însă să o substituie și să emită pe această cale norme cu putere de lege, deoarece ar trece în atribuțiile legislative ale Parlamentului.
În calitatea sa de act administrativ normativ hotărârea de guvern este prezumată că respectă principiul legalității și ca atare trebuie să fie conformă cu ordonanțele, legile și Constituția României.
În cazul de față, aceste dispoziții din HG nu sunt conforme cu Constituția, cu Ordonanța 137/2020 și cu Legea 55/2020 mai sus examinate deoarece încalcă limitele competenței prev. de lege, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, stabilind cu exces de putere alte măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților și pentru diminuarea impactului de risc decât cele la care se referă legea realizând o restrângere nejustificată a drepturilor cetățenilor prin depășirea scopului urmărit și propus de protejare a sănătății populației, stabilind discriminatoriu și cu atingerea drepturilor sau libertăților cetățenilor, activități la care pot participa doar o anumită categorie de cetățeni stabilind măsuri care nu sunt proporționale întrucât urmăresc substituirea prin hotărârea de guvern a unei legi privind obligativitatea vaccinării”, se mai arată în motivarea Instanței.
20
22
