Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat luni, la București, aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ea spunând că sunt la mijloc 29 de miliarde de euro pentru investiții, astfel că trebuie implementate toate proiectele asumate. Klaus Iohannis a afirmat, la rândul său, că negocierile au durat atât de mult nu dintr-o eroare, ci pentru că s-a dorit un plan care să poată fi implementat imdiat. Primii bani din PNRR - 3,8 miliarde de euro - ar urma să fie primiți de România la finalul lui noiembrie, potrivit premierului Florin Cîțu.

Ursula von der Leyen anunțând aprobarea PNRR Foto: Hotnews

România va primi prin PNRR granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). În principiu, Consiliul European are acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde EUR sub formă de prefinanțare, și anume 13% din suma totală alocată României.

Comisia va autoriza următoarele plăți pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor prezentate în planul de redresare și reziliență, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea investițiilor și a reformelor.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată luni la București, a susținut o conferință de presă comună cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Florin Cîțu, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, care ar urma să beneficieze de fonduri prin NextGenerationEU. Anterior, șefa CE s-a întâlnit cu șeful statului și cu premierul, apoi au vizitat împreună Spitalul Universitar.

Principalele declarații ale celor trei oficiali:

Iohannis:

  • Salut anunțul dnei Ursula von der Leyen despre PNRR-ul României, care a primit undă verde de la Comisia Europeană chiar astăzi
  • Aprobarea PNRR-ului este un moment simbolic
  • Finalizarea PNRR și aprobarea de către CE este doar o victorie de etapă. Provocările majore încep abia acum
  • Implementarea la timp a reformelor este esențială
  • PNRR ne oferă resurse pentru reforme esențiale pe termen mediu și lung
  • Este o oportunitate extraordinară să investim în autostrăzi, spitale, digitalizare, administrație, educație
  • Pandemia ne-a arătat foarte clar că vulnerabilitățile din sistemul de sănătate au implicații majore
  • De aceea, investițiile în sănătate sunt un pilon definitoriu în PNRR
  • La Spitalul Universitar, prin folosirea acestor fonduri, pacienții vor beneficia de cele mai avansate tehnologii
  • E doar începutul. Avem o responsabilitate uriașă pentru a ne asigura că acești bani vor schimba fața României
  • Domnule prim-ministru, domnilor miniștri, vă cer să faceți o prioritate absolută din implementarea reformelor prevăzute în PNRR
  • Este o șansă, este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Cîțu:

  • Mă bucur că acest moment a sosit în sfârșit, pentru că volumul de muncă a fost foarte mare
  • PNRR este aprobat, semnat și va fi aplicat
  • Pentru România va însemna modernizare în următorii 5 ani
  • Vom avea automat o economie puternică
  • PNRR-ul României este printre 5 cele mai mari planuri din UE, astfel că negocierea nu a fost ușoară
  • Până la sfârșitul lunii noiembrie România va primi o prefinanțare de 3,8 miliarde de euro
  • Evaluarea CE a fost una pozitivă. Am primit 10 calificative A din 11
  • Acum trebuie să fim atenți la implementare
  • Eu pot garanta că Guvernul va implementa toate reformele asumate, pentru ca România să atragă toți banii prin PNRR
  • În total, vor fi 64 de reforme de care vor beneficia românii

Ursula von der Leyen:

  • Să aplaudăm cadrele medicale, este impresionant să văd ce ați realizat deja (la Spitalul Universitar)
  • Azi, CE dă undă verde pentru PNRR, vă felicit
  • Vor fi investiții în energie verde, dar și pentru un sistem de sănătate de calitate, pentru spitale moderne
  • PNRR-ul îndeplinește toate crtiteriile, la un standard ridicat: digitalizare, energie verde, infrastructură
  • Trebuie să lucrăm și la salariul minim pentru a-i susține pe cei care au nevoie
  • Sunt 29 de miliarde de euro la mijloc. Este bine să fiu azi aici, dar nu este finalul călătoriei. Trebuie să implementăm aceste proiecte, trebuie respectate toate cerințele
  • Vreau să știți că vă voi fi alături în toți acești pași

Întrebări:

Cum poate CE să ajute România la capitolul vaccinare, este o soluție vaccinarea obligatorie a unor categorii?

Ursula von der Leyen:

  • Vaccinarea este foarte importantă, îi rog pe toți să profite de ocazie și să se vaccineze
  • Vaccinarea salvează vieți, în UE suntem foarte norocoși că am avut acces la vaccin
  • Îi rog pe toți cei care nu s-au vaccinat să o facă
  • Cred că este de competența autorităților naționale cum să convingă oamenii să se vaccineze, este nevoie de o bună comunicare
  • În UE avem 73% dintre adulți vaccinați

Cîțu:

  • Sunt mai multe variante în UE și la noi sunt luate în calcul aceste variante
  • Am văzut că a început să crească numărul persoanelor vaccinate

Iohannis:

  • Fără implicarea președintei CE nu am fi beneficiat de aceste doze de vaccin
  • Sunt 5 milioane și ceva de români vaccinați cu schema completă. E păcat că sunt așa puțini
  • În Danemarca s-a renunțat la toate restricțiile pentru că s-au vaccinat cam toți
  • Doze am fi avut și dacă ne-am vaccinat toți nu mai trebuia să purtăm mască, puteam să ne întâlnim fără restricții
  • Am discutat cu premierul să ne întâlnim în acestă săptămână să vedem cum putem pune pe roate campania de vaccinare
  • Este păcat, când am putea să terminăm această fază a pandemiei cu vaccinarea

Poate situația politică de la București să influențeze aplicarea PNRR?

Ursula von der Leyen:

  • În primul rând, permiteţi-mi să subliniez cât sunt de recunoascătoare pentru cooperarea excelentă din ultimele săptămâni şi luni. A fost destul de dificil să punem pe roate acest plan
  • Ca în multe alte state membre, în plan sunt incluse inovare, multe subiecte noi şi este foarte dificil, e nevoie de multe eforturi să pui laolaltă reformele, investiţiile şi fondurile necesare
  • Deci, aş vrea să vă mulţumesc pentru cooperarea excelentă de care am beneficiat. Din experienţa personalului administrativ din Comisie şi din România, ştim că există relaţii excelente, condiţii de lucru excelente şi încredere între cele două administraţii
  • În elaborarea Planului au exista şi momente mai dificile, dar acum ştim ce ne aşteaptă, ştim ce trebuie făcut
  • Există motive pentru care au fost stabilite ţinte şi jaloane în Plan, deci inclusiv în Planul României, care trebuie respectate pentru alocarea următoarei tranşe şi oferim tot sprijinul, toată consilierea de care este nevoie pentru a vă asigura că îndepliniţi aceste criterii de referinţă pentru a urma paşii necesari ca tranşa să poată fi alocată
  • Există un sistem de control foarte bun pentru a ne asigura că banii contribuabililor europeni sunt investiţi aşa cum trebuie

Iohannis:

  • Nu există un risc politic pentru implementarea PNRR. Nu există pentru că acele investiţii cuprinse în planul naţional sunt unele dorite şi aşteptate de toată lumea
  • E un plan foarte complex şi cred că aţi urmărit majoritatea dintre dvs că a durat destul de mult până când PNRR a fost negociat. Nu a fost o eroare, a fost o intenţie. Şi preşedinţia CE, şi eu am dorit să avem un plan care poate fi implementat imediat
  • Am dorit un plan aplicabil pentru România, un plan de modernizare a României, cu proiecte concrete, cu reforme concrete, cu costuri concrete şi cu măsurabilitate
  • E mult mai mult decât un proiect, e un plan care trebuie şi poate fi implementat şi Guvernul se va ocupa de implementarea acestui plan, de aceea a primit din mâna preşedintei PNRR aprobarea
  • Este aprobat, pregătit pentru implementare şi acest lucru se va întâmpla şi vom schimba România în bine, o vom moderniza cu acest PNRR, rezilienţa însemnând rezistenţa la şocuri. Deci nu vrem să ne prindă perioade de criză pe plan greşit

Cîțu:

  • Nu există niciun risc în ceea ce priveşte implementarea PNRR în România. Mai mult, eu cred că, aşa cum a fost construit, va accelera reforme care în România au fost încetinite sau amânate foarte mulţi ani de zile
  • De aceea, am ţinut foarte mult ca în PNRR să avem reforma pensiilor, reforma sistemului de salarizare, reforma administraţiei, România educată, pentru a ne asigura că acest sistem de reforme şi cu borne vine la pachet cu investiţiile
  • Reformele şi investiţiile merg mână în mână şi, indiferent de declaraţiile politice din această perioadă, nu cred că există un politician responsabil din România care vrea să se joace cu viitorul românilor în ceea ce priveşte PNRR

Când va intra în țară prima tranșă de bani din PNRR?

Cîțu:

  • Ar trebui să intre la final de noiembrie 3,8 miliarde de euro pentru România educată, transporturi, reforma fiscală

Ce soluţii are Comisia Europeană pentru ţările care au trimis solicitări legate de creşterea preţurilor la electricitate şi gaze naturale? Sunteți de acord cu plafonarea preţurilor?

Ursula von der Leyen:

  • Într-adevăr, în momentul de faţă, suntem în curs de a analiza în primul rând motivele acestei creşteri de preţuri. Avem de-a face cu un fenomen global, nu e un fenomen care afectează doar Europa, ci întreaga planetă, pentru că preţurile la gaze naturale cresc peste tot
  • De ce? Există mai multe componente, în primul rând în timpul pandemiei şi în timpul stării de urgenţă, bineînţeles, economia nu prea a crescut, iar cererea a scăzut drastic. Acum, vedem o creştere enormă în cererea de gaze naturale, în special în Asia
  • Asia reia pasul rapid şi duce la creşterea preţurilor. Apoi, ar mai fi o componentă, şi anume furnizorii nu reacţionează suficient de rapid
  • Mă bucur că prietenii norvegieni au spus că vor creşte aprovizionarea pe termen scurt şi sper ca si Rusia să facă acest lucru, să urmeze acest exemplu bun pe care îl dă Norvegia
  • E foarte important pentru dvs. să ştiţi că preţurile la energie nu includ doar preţul la gaze naturale, ci şi energia din surse regenerabile şi aici avem o veste bună: preţurile sunt stabile şi în timp au scăzut, deci investiţiile în surse regenerabile de energie sunt calea de urmat. Ne ajută să fim independenţi când vine vorba de importurile de gaze naturale sau petrol şi ne oferă o energie - după cum îi spune şi titlul - regenerabilă, iar costurile scad în timp

Iohannis:

  • Nu întâmplător, doamna preşedinte şi cu mine am discutat astăzi inclusiv pe acest subiect destul de mult şi profund. Vreau să fie un lucru foarte clar: preţurile mari la energie, în special pe electricitate, nu sunt o problemă românească, ci este vorba despre o problemă care se pare că a devenit globală
  • Toată lumea este afectată de aceste creşteri şi soluţiile vrem să le căutăm şi să le găsim începând, împreună, de săptămâna viitoare, când avem un Consiliu informal în Slovenia şi vom avea primele idei şi soluţii pentru a aborda chestiunea
  • Însă, al doilea lucru foarte important, chiar dacă această problemă nu este una făcută la noi, trebuie să o tratăm la noi şi ştiu că Guvernul a luat foarte în serios chestiunea, a pregătit şi pregăteşte un pachet la început pentru consumatorul vulnerabil
  • Probabil aţi observat că acea lege a fost promulgată la o zi după ce am primit-o de la Parlament, tocmai pentru a da Guvernului timp să pregătească aceste compensaţii sau alte măsuri care vin pentru oamenii care nu-şi permit să plătească mai mult
  • Însă este nevoie de mult mai mult şi ştiu din sursă sigură că aceste chestiuni sunt discutate şi pregătite la Guvern
  • Firmele, antreprenoriatul au nevoie de măsuri active, pentru că aceste preţuri vor fi resimţite foarte repede de economia reală de unde, evident, vor avea un impact şi asupra altor preţuri. Deci, una la mână, problema nu este făcută la noi, doi - noi vom veni cu soluţii concrete, acum, repede, şi în paralel la nivel european vom căuta soluţii mai ample fiindcă dorim să rezolvăm problema durabil

Ce urmează după ce Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României?

Comisia a adoptat astăzi o propunere de decizie în care se prevede că se acordă României granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. În principiu, Consiliul are acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei.

Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde EUR sub formă de prefinanțare, și anume 13% din suma totală alocată României.

Comisia va autoriza următoarele plăți pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor prezentate în planul de redresare și reziliență, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea investițiilor și a reformelor.

Constatările Comisiei: PNRR-ul României alocă 41% tranziției verzi și a tranziției digitale

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41% din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi. Printre aceste măsuri se numără și eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero și transferul modal către transportul feroviar și transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21% din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Consolidarea rezilienței economice și sociale a României

Comisia consideră că planul României include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate României sau a unei părți semnificative a acestora.

Se preconizează că realizarea reformelor și a investițiilor în domeniul social și educațional va aborda o serie de vulnerabilități și deficiențe structurale de lungă durată. Planul prevede măsuri de consolidare a administrației publice, inclusiv prin îmbunătățirea eficacității sistemului judiciar și prin combaterea corupției, precum și măsuri de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și de îmbunătățire a mediului de afaceri prin reducerea obligațiilor administrative pentru întreprinderi. Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educației și al locurilor de muncă vor crea o piață a forței de muncă mai puternică, favorizând creșterea economică. Reformele emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și tranziția digitală ar trebui să stimuleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă în general. Ca urmare a reformelor și a investițiilor din domeniul educației incluse în plan, reziliența socială ar trebui să crească. Datorită forței de muncă bine calificate și reducerii părăsirii timpurii a școlii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la șocurile viitoare, iar populația, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.

Sprijinirea proiectelor emblematice de investiții și de reformă

Planul României propune proiecte în toate cele șapte domenii emblematice ale UE. Este vorba despre proiecte de investiții specifice care abordează aspecte comune tuturor statelor membre, în domenii care creează locuri de muncă și creștere economică și care sunt necesare pentru tranziția verde și cea digitală. De exemplu, planul românesc include un proiect de construire a unei infrastructuri guvernamentale securizate de cloud computing care va permite interoperabilitatea platformelor și a serviciilor de date ale administrației publice, favorizând adoptarea serviciilor publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, precum și introducerea cărților de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetățeni.

În urma evaluării s-a constatat, de asemenea, că niciuna dintre măsurile incluse în plan nu prejudiciază în mod semnificativ mediul, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul MRR.

Sistemele de control instituite de România sunt considerate adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii. Planul oferă suficiente detalii cu privire la modul în care autoritățile naționale vor preveni, depista și corecta cazurile de conflict de interese, corupție și fraudă legate de utilizarea fondurilor.