Actualizat acum

Articol susținut de Parlamentul European​

VIDEO INTERVIU Cum pot tinerii să schimbe Europa? Vlad Prejvara, student: Viitorul stă în mâinile noastre/ Cred că tinerii doresc din partea UE noi oportunități, noi șanse, o deschidere către noi orizonturi

de     Smile Media
Miercuri, 22 septembrie 2021, 9:36 Actualitate | Esenţial


Vlad Prejvara
Foto: Hotnews
Conferința privind viitorul Europei reprezintă o ocazie unică pentru cetățenii europeni de a dezbate provocările și prioritățile Europei, iar în acest context am discutat cu tineri implicați în problematica europeană pentru a vedea care sunt prioritățile lor, ce și-ar dori ca cetățeni europeni și cum ar trebui să comunice instituțiile pe limba lor. Vlad Prejvara este absolvent al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Specializarea Relații Internaționale și Studii Europene și a discutat, în cadrul unui interviu acordat HotNews.ro, despre viitorul tinerilor în Europa: “Cred că tinerii doresc din partea UE noi oportunități, noi șanse, o deschidere către noi orizonturi. De asemenea, tinerii vor siguranța unui viitor, a unui viitor prosper, caracterizat de cât mai puține amenințări", a declarat Vlad Prejvara.

  • Pentru ca vocea ta să se facă auzită, UE te invită să participi la consultările Parlamentului European cu tinerii și să transmiţi mai departe ideile tale pe youthideas.eu.



Spune-mi, te rog, câteva cuvinte despre tine și despre parcursul tău de până acum.

Vlad Prejvara: M-am născut la Bacău, unde am studiat atât clasele I-VIII, cât și liceul. Parcursul meu aș putea spune că a început undeva în clasa a VIII-a, când am decis să merg pe un profil uman la liceu, respectiv Științe Sociale, Intensiv engleză. În timpul liceului mi-am dat seama că pot mai mult și de aceea m-am apucat de studiul limbii chineze, care mi-a dezvoltat mult orizontul. Am obținut examenele B1 și B2 de limba chineză și am obținut și locul I pe țară la o competiție internațională tot de limba chineză. Tot în cadrul liceului am descoperit că sunt pasionat de relațiile internaționale și am vrut să aflu mai mult despre construcția despre care toată lumea vorbește, Uniunea Europeană. Astfel, am urmat specializarea de Relații Internaționale și Studii Europene de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, unde am absolvit anul acesta ca șef de promoție.

Știu că în facultate ai fost activ în cadrul unui proiect în care studenții colectau știri importante despre UE și le prezentau sub forma unui podcast la un radio local. De ce ai ales să te implici în acest proiect și ce ai învățat din această experiență?

Vlad Prejvara: În anul III de facultate, chiar la început, în octombrie, două doamne profesoare din cadrul Departamentului de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene au venit cu propunerea unui proiect prin intermediul căruia studenții să se poată apropia de UE, pe de o parte, iar pe de altă parte să pună în practică cunoșțiintele acumulate de-a lungul anilor la cursuri și seminarii. Mărturisesc că am aplicat cu multe emoții, deoarece erau locuri limitate și chiar îmi doream să fiu acceptat. Era ocazia perfectă de a învăța ceva despre UE, concret, prin practică și de a putea face ceva pentru comunitate. TEN for YOU se datorează celor două doamne profesoare, dar și partenerilor locali, VIVAFM și ONG-ul Europe Direct. După câteva săptămâni în care fiecare student a prezentat câte un episod al podcast-ului, am făcut o pauză, întrucât urma sesiunea.

În această pauză, împreună cu o colegă, am decis să extindem proiectul, facându-l mai public. Din fericire pentru noi, am fost auziți de Biroul Parlamentului European, care s-a oferit să ne ajute și să ne sprijine, dar din sezonul al doilea. Tot din sezonul al doilea am avut membri noi, iar împreună cu această colegă am fost aleși coordonatori. Sunt o persoană ambițioasă și vreau să contribui la dezvoltarea României și a Uniunii Europene. În cadrul proiectului, am învățat cum să redactez știri, cum să le adun pe cele mai importante, să lucrez sub presiune, am învățat ce înseamnă succesul și ce înseamnă provocările, am învățat să mă bucur alături de echipă și nu în ultimul rand, am învățat cât de important este fiecare membru într-un astfel de proiect, mai ales când sarcinile sunt împărțite.

Îmi spuneai că te simți foarte apropiat de instituțiile Uniunii Europene. Cum a început interesul tău pentru problematica europeană și de ce ți se pare important să fii activ în acest domeniu? Ce înseamnă pentru tine să fii cetățean european?

Vlad Prejvara: Așa cum am spus și mai devreme, interesul meu pentru UE a început din cadrul liceului, dar s-a concretizat în timpul facultății. Se potrivește foarte bine proverbul "Pofta vine mâncând". Ca să fac o paranteză cu științele, mai exact științele exacte, pentru că și științele politice sunt științe, pentru a înțelege lumea, oamenii au fost nevoiți să observe și apoi să-și pună întrebarea firească "de ce?". Observăm cum România este mai aproape de Occident ca niciodată. Putem călători fară vize și putem munci oriunde în UE. Mai mult decât atât, se pune problema de cetățenie europeană, nu de cetățenie română. Din aceste considerente, a apărut și dorința mea de cunoaștere. În momentul în care începi puțin câte puțin să cunoști, vei dori să afli mai mult. Iar în momentul în care cunoașterea devine o pasiune, vei dori și să te implici, vei dori să-i faci și pe ceilalți să înțeleagă, mai ales într-un domeniu care ne influențează viața tuturor, fiecărui cetățean. Consider că fiecare domeniu este important în felul său, dar nu toate domeniile influențează în mod egal pe toți cetățenii în același timp, e o condiție necesară.

Prin urmare, consider că studiul UE este mai important decât studiul altor domenii. În ceea ce privește modul de implicare, consider că una din cele mai importante metode de implicare este mersul la vot. Alegerile europarlamentare sunt extrem de importante, ca de altfel toate celelalte alegeri, însă nu trebuie să uităm faptul că Parlamentul European este singura instituție a UE aleasă de către cetățeni în mod direct. Mai mult decât mersul la vot, aș spune că este de datoria noastră să observăm, să vedem ce este bine făcut și ce nu este bine făcut. Dacă un lucru nu este bine făcut, să luăm atitudine și să atragem atenția, să vedem care sunt prerogativele României și care sunt prerogativele Uniunii Europene, ce domenii intră sub activitatea statului și ce domenii intră sub activitatea UE, astfel încât în momentul în care apare o chestiune să știm pe cine lăudăm și, evident, daca este cazul, cui atragem atenția. Din aceste considerente, cred că este important să fim activi în problematica europeană, tocmai pentru că ne vizează viața tuturor și ne influențează și pe termen scurt și pe termen lung. Acum, că tot vorbeam de cetățenia europeană, pentru mine cetățean european înseamnă apartenența la valori și principii comune, înseamnă o incluziune alături de celelalte națiuni europene, o comunitate, înseamnă de fapt un mod oficial prin care arătam întregii lumi că suntem împreună, că împărtășim o istorie comună, o limbă comună, aceeași religie, că suntem o civilizație, așa cum spunea Samuel Huntington în cartea sa "Ciocnirea civilizațiilor". Evident, cetățenia europeană vine și cu drepturi și obligații. Am amintit mai devreme de călătoritul în UE și de faptul că ne simțim oriunde acasă în UE. În ceea ce privește obligațiile, evident vorbim de mersul la vot și de respectarea legilor Uniunii Europene.


Aș vrea să vorbim un pic și despre Conferința privind viitorul Europei, care reprezintă o ocazie unică pentru cetățenii europeni de a dezbate provocările și prioritățile Europei. În contextul acestei conferințe, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană s-au angajat să asculte cetățenii europeni și să dea curs recomandărilor formulate de aceștia. Este, într-adevăr, o ocazie pentru tineri, în special pentru cei implicați, așa ca tine. Spune-mi care ar trebui să fie prioritățile Europei din punctul tău de vedere, ce recomandări ai tu?


Vlad Prejvara: Nu trebuie să uităm faptul că UE are la bază două principii fundamentale. Este vorba despre securitate și bunăstare. Prin urmare, existența UE este o garanție pentru noi că statele membre vor coopera și că va exista pace între ele. În momentul de față, UE se confruntă cu o serie de crize precum Brexit, pandemia de COVID-19, terorismul și criza emigranților, de ce nu? Însă, acestea nu trebuie să ne descurajeze pentru că crize au mai fost și vor mai fi, iar UE trebuie să le depășească și sunt sigur că o va face. Am adus în atenție aceste crize deoarece ele ne învață un lucru important, acela că putem să le soluționăm, să le rezolvăm mai bine atunci când cooperăm, când suntem împreună. Pericolele nu sunt atât de mult externe, cât sunt interne. Este foarte importantă crearea unui mediu de cooperare stabil. Cred că suntem cu toții de acord că este nevoie de implementarea unor mecanisme de control, de prevenire și de combatere a epidemiilor. De asemenea, cred că este nevoie de măsuri fiabile și rapide pentru combaterea emisiilor de carbon și, evident, pentru încetinirea procesului de încălzire globală. De asemenea, o digitalizare mai puternică a UE, mai ales în zonele mai sărace, poate fi o acțiune bine-venită și poate chiar obligatorie, mai ales în contextul pandemic. Consider că este important să observăm, așa cum am spus și mai devreme, și poate ca din aceste crize să facem pași importanți pentru Statele Unite ale Europei, așa cum afirma de altfel și Victor Hugo, în cadrul Congresului de Pace de la Paris. În fond, e greu de explicat ce este Uniunea Europeană. Pe de o parte, vorbim de o structură supranațională, suprastatală, prin instituții precum Comisia Europeană.

Pe de altă parte, vorbim de o structură interguvernamentală, prin instituții asemenea Parlamentului European. UE nu este nici o federație, cum nu este nici o confederație, e undeva la mijloc. Are statut juridic și, totuși, nu este un stat. Prin urmare, cred că este timpul pentru o Europă mai unită și mai sigură.

Ce așteptări au tinerii de la instituțiile europene? Ce crezi că ar trebui schimbat pentru ca fiecare elev sau student să se simtă, așa cum spuneam mai devreme, cetățean european?

Vlad Prejvara: Cred că tinerii doresc din partea UE noi oportunități, noi șanse, o deschidere către noi orizonturi. De asemenea, tinerii vor siguranța unui viitor, a unui viitor prosper, caracterizat de cât mai puține amenințări. În momentul de față, nu cred că este nevoie de o schimbare neapărat, dar cu siguranță pot fi implementate mai multe proiecte precum Erasmus +, care este fară doar și poate un succes pentru tineri. Dar, de exemplu, cum ar suna o bibliotecă deschisă tuturor cetățenilor europeni, indiferent unde se află aceștia? Sau, poate de ce nu, o aplicație cu toate atracțiile turistice din UE, din toate statele membre, cu competiții între utilizatori, să zicem pe o perioadă delimitată, câștigă cel care a vizitat cele mai multe atracții turistice din UE, iar premiul poate consta într-o bursă, de exemplu o Universitate, sau un tichet de vacanță pentru o călătorie oriunde în UE. Acest lucru ar încuraja transportul în cadrul comunității, comunicarea, educația, turismul evident, și o cooperare mai bună între cetățeni. Până la urmă, competiția a adus de fiecare dată rezultate bune.


Cum ar trebui să comunice instituțiile europene cu tinerii ca să ajungă la ei, să vorbească pe limba lor? Care sunt principalele teme de interes pentru tine și pentru colegii tăi? Care sunt subiectele? Ce ar trebui dezbătut mai îndeaproape și ce griji au tinerii privind viitorul Europei?

Vlad Prejvara: E o întrebare interesantă. Când eram în școala generală, era un joc la modă, se numea Conquistador. Ulterior a devenit Triviador. Cred că toată lumea îl cunoaște. Generația digitală cred că ar îmbrățișa cu drag un joc asemănător, dar, evident, cu statele membre și cu UE. Astfel, ar învăța despre instituțiile Uniunii Europene, poate puțin din istoria sa, despre statele membre. Consider că instituțiile europene ar putea să comunice cu tinerii într-un mod amuzant și interactiv, de ce nu? Apoi, în cadrul liceelor, ar putea fi introdusă o materie despre UE în care să se vorbească pe înțelesul unui elev despre chestiunile generale privind UE, pentru că în momentul în care un tânăr cunoaște și știe câte ceva despre un anumit subiect se va putea comunica mult mai ușor cu acesta, pentru că va înțelege despre ce este vorba. Adesea, discutam cu colegii despre rolul Uniunii Europene în sistemul internațional, despre cât de importantă este UE în comparație cu ceilalți actori și cât de importantă ar trebui să fie.

Când vorbim de o structură supranațională precum UE, subiectele importante sunt, evident, apărarea, sănătatea, mediul, digitalizarea, bunăstarea cetățenilor. În ceea ce privește temerile și grijile tinerilor, acestea sunt diverse. Cea mai frecventă este chiar dispariția Uniunii Europene. Apoi, a doua ar fi ca UE să implementeze politici mai puțin democratice sau liberale. Și nu în ultimul rând, o altă grijă ar fi creșterea discrepanței dintre zonele bogate și cele sărace ale UE. Acum, dacă îmi permiteți, vreau să dezvolt puțin aceste temeri. Pentru prima dată în istoria sa, UE s-a confruntat cu un stat care să dorească părăsirea din comunitate. Temerile tinerilor sunt cu privire la alte state care ar putea urma acest fapt uriaș. Bine, ne putem gândi la faptul că în nucleul Uniunii Europene stau 6 state, doar 6 state, care au semnat Tratatul de la Paris. Dar, dispariția și plecarea oricărui stat este un semn rău și trebuie evitat cu orice măsură. În ceea ce privește acțiunile mai puțin democratice și mai puțin liberale, din cauza competitivității Uniunii Europene cu ceilalți actori de pe scena internațională, care pot fi nondemocratici sau mai puțin democratici, UE poate aluneca pe un drum abrupt, implementând acțiuni și politici mai puțin democratice. Bine, scopul ar fi, evident, menținerea competitivității. Dar, dacă se va ajunge la un punct în care competitivitatea și democrația nu vor mai putea coexista, cred că va fi nevoie de o introspecție asupra a ceea ce este mai important: valorile democratice sau competitivitatea?

Și nu în ultimul rând, dezvoltarea tehnologiei, mai ales în timpul pandemiei de COVID-19, poate acutiza discrepanțele între zonele bogate și cele sărace ale UE, lucru care, evident, nu este de dorit. De altfel, niciuna din aceste griji nu trebuie să prindă contur. UE este unul din cei mai importanți actori pe scena internațională și așa va rămâne, dar, în același timp, trebuie să aibă grijă să nu se îndepărteze de valorile democratice și să creeze un echilibru între politicile externe și politicile interne.


Ce crezi că poți face tu pentru a-ți convinge mai mulți colegi să se implice, să propună și să dezbată provocările și prioritățile Europei?

Vlad Prejvara: Am încercat să convigem tinerii pentru a se implica în problematica europeană prin intermediul TEN for YOU, despre care am vorbit mai devreme. Uneori echipa noastră a avut succes, alteori mai puțin. Dar, cum fiecare tânăr este important și fiecare idee este valoroasă, un singur tânăr dacă echipa noastră a reușit să îl apropie de UE, pentru noi este un succes. Am observat un trend ascendent în ceea ce privește implicarea tinerilor în problematica europeană, având în vedere prezența masivă la alegerile europarlamentare din 2019. Cred că suntem pe drumul cel bun. Aș spune doar să nu le fie teamă, să nu aibă frică să se exprime. Nicio idee nu este greșită, iar în contextul potrivit, orice propunere poate să fie valoroasă.


Pe final, te-aș ruga să-mi spui mie, dar și cititorilor, cum percepi tu ca tânăr Conferință privind viitorul Europei? Simți că faci parte din schimbare acum că îți poți spune părerea ca cetățean european?

Vlad Prejvara: Libera exprimare a fost și este un drept fundamental al omului, prevăzut în Carta ONU și o garanție a democrației. Conferința privind viitorul Europei nu este importantă doar pentru cetățenii europeni, cât și pentru liderii Uniunii Europene. Viitorul stă în mâinile noastre și numai noi împreună putem crea o Europă mai unită, mai puternică și mai verde. Prin urmare, simt nu doar că fac parte din schimbare, simt că mi-am adus aportul pentru o schimbare, lucru pentru care vă sunt recunoscător și vă mulțumesc.

  • Pentru ca vocea ta să se facă auzită, UE te invită să participi la consultările Parlamentului European cu tinerii și să transmiţi mai departe ideile tale pe youthideas.eu.

    După ce ți-ai împărtășit ideea pe site, alți utilizatori care sunt de aceeași părere cu tine îi pot da “Like" sau o pot comenta. De asemenea, platforma îți pune la dispoziție resursele necesare în cazul în care vrei să citești mai multe informații despre un anumit subiect care te interesează.

    Nu mai pierde timpul și împărtășește-ți ideile acum pe youthideas.eu.

Articol susținut de Parlamentul European​




Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














2020 vizualizari

  • +10 (10 voturi)    
    Ce vor tinerii (Miercuri, 22 septembrie 2021, 9:52)

    Tescovin [utilizator]

    „... tinerii vor siguranța unui viitor, a unui viitor prosper, caracterizat de cât mai puține amenințări.”

    Asta și-au dorit tinerii ultimelor câteva generații, de pe la 1900 încoace. Niciunora nu le-a ieșit cum au vrut, cel puțin pe aici pe la noi, în Est, din diverse motive. Dar ce pot să zic... mult succes !
  • +6 (6 voturi)    
    Mda (Miercuri, 22 septembrie 2021, 10:11)

    Luk [utilizator]

    Pai ori "schimba Europa", ori "asteapta sanse", dar nu amandoua.
  • +2 (2 voturi)    
    DA, (Miercuri, 22 septembrie 2021, 17:47)

    BuzzBuzzard [utilizator]

    Si cu parintii, bunicii, copilaria voastra cum ramane ?
  • +7 (7 voturi)    
    Pana una-alta, pana sa schimbati fata lumii (Miercuri, 22 septembrie 2021, 19:45)

    VOX. [utilizator]

    E bine macar ca puteti sa va schimbati sexul oricand doriti. In Evul Mediu nu era posibil.
  • +4 (4 voturi)    
    Slăbuț. Fără supărare. (Joi, 23 septembrie 2021, 8:44)

    asavreau [utilizator]

    Sar așchii de la limbajul de lemn folosit. Tinerii vor, cer. De făcut ,cine face? Din păcate Univ. Al. Ion Cuza Iași demonstrează că a rămas la nivelul anilor 1980, iar absolvenții sunt rupți de realitate, greu de integrat socio -economic.
  • +3 (3 voturi)    
    Imi amintesc (Joi, 23 septembrie 2021, 10:33)

    ionescu.pop2222 [utilizator]

    Si eu cativa colegi de clasa buni de papagal, eh, de era atunci parlamentul european, toti ar fi mers sa vorbeasca. Dar ca si acum, nici atunci, nici unul din ei nu se gandea de fapt sa salveze lumea, ci cum sa ajunga pe o pozitie cat mai inalta. Cei care chiar vroiau sa salveze lumea, nu erau atat de buni oratori incat sa se gandeasca la poitica, aveau alte pasiuni.. :)
  • +2 (2 voturi)    
    Intr-adevar (Joi, 23 septembrie 2021, 15:06)

    gigilu [utilizator]

    limba chineza este o limba de mare viitor pentru tinerimea din toata lumea. Acesta este un tanar care a inteles ca china e viitorul (comunist) .Dati-o inainte cu schimbarea climatica si cu justitia sociala si veti ajunge foarte departe.
    • +1 (1 vot)    
      E pacat (Vineri, 24 septembrie 2021, 10:05)

      Luk [utilizator] i-a raspuns lui gigilu

      E pacat sa citesti carticica rosie a lui Mao in traducere. Se pierd nuante care ar putea fi esentiale.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by