Peste 250.000 de procese au fost deschise în instanță pentru recalcularea pensiilor sau contestarea deciziilor de pensionare, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și până în prezent, iar principala cauză pare a fi legislația într-o continuă schimbare, conform fostului ministru al Muncii Violeta Alexandru.
Violeta Alexandru spune că a făcut o analiză privind tipologia proceselor în instanță pentru stabilirea unor drepturi în domeniul pensiilor, iar aceasta va duce la proiecte de modificare/completare a legislației în vigoare.
De la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și până în prezent, au fost înregistrate peste 250.000 de procese în instanță (conform site-ului www.rolii.ro) pentru recalcularea pensiilor sau contestarea deciziilor de pensionare, aflate în diferite etape procesuale - fond sau apel. Se ajunge la cereri în instanță pentru recalcularea pensiilor și pentru că oamenii nu știu sau nu se organizează pentru a solicita anularea deciziei de pensionare în termenul legal de 30 de zile de la emiterea acesteia. Aceste litigii implică cheltuieli atât pentru pensionari cât și pentru stat - peste 10 milioane de lei în 2020, conform deputatului PNL.
În perioada 1 ianuarie 2019 – 1 iunie 2021, peste 27.000 de litigii au ajuns în faza de apel.
Unde s-au judecat cele mai multe litigii?
La Curțile de apel din: Pitești (peste 9.000), București (peste 3.700), Constanța (peste 2.500), Alba Iulia (peste 2.000), la polul opus aflându-se Bacău, Iași sau Târgu Mureș (sub 500).
Care sunt principalele cauze pentru care se ajunge în instanță?
Violeta Alexandru spune că prima cauză pare a fi legislația într-o continuă schimbare: "Cine lucrează la casele de pensii, cine se ocupă de cererile de pensionare, cine manipulează date din documentele de muncă ale oamenilor chiar trebuie să se priceapă. Nu este o activitate ușoară, nu se poate da pe mâna unor oameni care nu au cunoștințe în domeniu. Sunt foarte multe acte normative pe care instanțele și casele de pensii trebuie să le ia în considerare atunci când analizează un caz; modificările dese ale legislației îngreunează decizia privind acordarea sau nu a unor drepturi".
Care instanțe par a fi celebre în țară pentru acordarea de drepturi?
Sunt județe recunoscute pentru numărul mare de litigii pentru recalcularea pensiilor, conform fostului ministru. De exemplu, Argeș. Aici pensionarii au ales drumul instanței de judecată pentru că deciziile judecătorilor le erau favorabile (și în fond și în apel). 56% din procese sunt câștigate de pensionari în stadiul de apel (în fond procentul este mai mare – 78%).
Care sunt șansele de câștig în instanță?
La nivel național (în dosarele analizate) în fond, majoritatea pensionarilor obțin câștig de cauză (65%) spre deosebire de apel, când balanța se echilibrează în favoarea caselor de pensii – 48% dintre pensionari câștigă, 52% pierd.
Trebuie modificată legislația pentru valorificarea tuturor sporurilor, nu numai a celor cu caracter permanent? Categoric, da, spune fostul ministru al Muncii.
Cele mai multe procese au ca obiect valorificarea veniturilor brute/sporurilor, respectiv aplicarea indicelui de corecție. Pensionarii aduc adeverințe prin care demonstrează că au încasat venituri suplimentare pentru care s-au și plătit contribuții la stat. Casele de pensii nu pot lua în considerare conform legii decât sporurile cu caracter permanent astfel încât rămâne la latitudinea instanțelor să decidă dacă este corect să fie valorificare și alte categorii de sporuri/prime. Cele mai multe instanțe dau dreptate pensionarilor în această privință. S-a creat astfel o practică ce transcende legea în vigoare, dar care este în beneficiul oamenilor, a drepturilor lor.
Fostul ministru vorbește și despre erori ale angajaților caselor de pensii. De exemplu, angajatul casei de pensii a calculat eronat cuantumul pensiei, într-o valoare mai mare decât era corect, iar pensionarul este obligat să dea banii înapoi.
0
2
