Zece fete însărcinate, cu vârsta mai mică de 15 ani, au fost luate în evidenţă de autorităţile din judeţul Vaslui, în primul semestru al acestui an. Potrivit datelor furnizate Agerpres de către Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Vaslui, pe baza situaţiilor primite de la medicii de familie din judeţ, numărul gravidelor cu vârsta de până la 15 ani s-a dublat în primele şase luni ale anului, faţă de perioada similară din 2020.

HotNews.roFoto: Hotnews

Datele prezentate de DSP Vaslui:

  • În primul semestru al anului în curs, la categoria de vârstă sub 15 ani, au fost luate în evidenţă 10 gravide, faţă de cinci în prima jumătate a anului trecut.
  • La categoria de vârstă 15 - 19 ani s-au înregistrat 195 de gravide noi luate în evidenţă în primele şase luni ale anului 2021, faţă de 190, câte au fost în aceeaşi perioadă din 2020.
  • Creşteri au fost şi la femeile cu vârsta cuprinsă între 45 şi 49 de ani, la această categorie de vârstă fiind înregistrate două gravide, în perioada menţionată, faţă de una, în acelaşi interval al anului trecut.
  • În primul semestru al acestui an, au fost înregistrate în judeţ 1.321 de gravide, cu 100 mai multe comparativ cu aceeaşi perioadă a din 2020.

România, pe locul al doilea în topul țărilor din UE cu cele mai multe mame adolescente

România se afla pe locul al doilea în topul statelor din Uniunea Europeană cu cele mai multe mame adolescente, iar una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani. Sunt concluziile unui studiu UNICEF prezentat la începutul acestui an, care arată cum a evoluat acest fenomen în ultimii ani și cum a ajuns România aici, deși de cel puţin 20 de ani au fost create o serie de instituţii noi la nivelul comunităţilor locale, care ar putea fi implicate mult mai direct în prevenirea sarcinilor şi naşterilor la adolescente.

Potrivit autorilor studiului UNICEF, fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul aceloraşi familii de la o generaţie la alta.

Principalele concluzii ale studiului:

  • În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% faţă de anul 2018.
  • În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepţia regiunilor Nord-Vest şi Nord-Est, unde creşterea a fost de 11%.
  • În 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 şi 19 ani a fost de 4.290.
  • Vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri.
  • La adolescentele între 15 şi 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în judeţele Mureş (827 de sarcini), Braşov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iaşi (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanţa (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmboviţa (503 de sarcini) şi Prahova (483 de sarcini).
  • Persoanele cu cel mai scăzut nivel de educaţie au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mare decât cele care au absolvit învăţământul obligatoriu sau ani de liceu.

Cum a evoluat fenomenul

Studiul UNICEF arată că în România procentul mamelor adolescente a înregistrat în ultimii ani o fluctuaţie de aproximativ 10% (Institutul Naţional de Statistică, 2017). În 2018, 18.631 de adolescente au devenit mame. Dintre ele, 705 aveau sub 15 ani.

În 2019, numărul total de sarcini la adolescente a fost în scădere, ajungând la 16.639 (cu 9% mai mic faţă de anul 2018), scădere care se realizează însă în special prin reducerea numărului de sarcini la vârsta de 15-19 ani (o reducere de 9,3% faţă de reducerea de doar 3,9% pentru vârsta mai mică de 15 ani).

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în anul 2018, în România au devenit mame 727 de adolescente sub 15 ani şi 18.753 între 15-19 ani. Dintre mamele adolescente sub 15 ani, 19 sunt la a doua naştere şi una la a treia, iar dintre adolescentele cu vârstă între 15-19 ani, 3.929 sunt la a doua naştere, 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea şi 1 la a şasea.

Îngrijorător este faptul că prevalenţa mamelor sub 15 ani este în creştere.

Mediul de provenienţă îşi pune amprenta asupra riscului de a deveni mame în perioada adolescenţei, procentul adolescentelor din mediul rural care au născut sau sunt gravide fiind aproape dublu faţă de cel din mediul urban, tendinţă observată până la 16 ani, ponderea inversându-se după această vârstă şi devenind mai mare în mediul urban.

Vârsta medie a primei sarcini în cazul fetelor adolescente care au experimentat o sarcină este de 15,4 ani, conform SSR 2016, iar cea a primei naşteri este de 15,8 ani, limita inferioară, adică cea mai tânără mamă, fiind de 13 ani, respectiv 14 ani.