Stelian n-a fost electrician dintotdeauna. Pandemia l-a prins în postura de barman/ospătar. În mai 2020 și-a dat seama că profesia lui va lua o pauză, la fel ca și veniturile sale. La cei 28 de ani, n-a stat pe gânduri. S-a ”resetat”. A urmat cursuri online de electrician, plătite de nașul lui de căsătorie, care stătea mult mai bine cu banii. L-a costat vreo 800 de lei și 3 luni de stat cu burta pe carte. ”A meritat!”, zice el între două apeluri de telefon. Câștig cel puțin de 5 ori cât luam ca ospătar. Din toamnă el va urma un alt curs pentru centrale electrice smart. Stelian e unul din cei 300.000 de români care au demisionat anul trecut. HotNews a discutat cu doi psihologi despre acest trend, oarecum contraintuitiv, de a demisiona atunci când viitorul e foarte nesigur și confuz. De ce să te arunci cu capul înainte?
Tendința e prezentă nu doar în România, ci în toate statele dezvoltate, cu accentul pus pe SUA, unde demisiile din pandemie au înregistrat valori record.
Psiholog: Decizia de a demisiona exista de dinainte. Pandemia le-a oferit unora acel dram de curaj pentru a începe altceva
”Probabil că decizia de a demisiona exista de dinainte, iar pandemia le-a oferit unora acel dram de curaj pentru a începe altceva sau pentru a renunța la o muncă ce li se părea fără satisfacții. În asemenea momente se inregistreaza astfel modificări majore ale priorităților care duc la retragerea din activitatea profesionala desfasurata pana atunci, cu consecinte financiare si sociale”, spune Bogdan Stoian, psiholog și fondator al clinicii Senex.
Aceeași idee ne-a transmis-o și Alice Popescu-Donea, psiholog clinician la Clinica Oana Nicolau, specializat ca psihoterapeut autonom în psihoterapie individuală și de grup.
”Există o multitudine de variabile implicate în ceea ce privește demisia oamenilor. Știm că un lucru extrem de important pe care îl luăm în considerare atunci când ne alegem un loc de muncă, este siguranța. Vrem să ne simțim în siguranță, să știm că suntem protejați și din punct de vedere fizic dar și din punct de vedere emoțional (salariile sunt date la timp, mi se oferă sprijin, echipamente de protecție/echipamente de muncă, nu sunt dat afară fără a mi se comunica în prealabil, am posibilitatea să îmi iau concediu etc). Drept urmare, un posibil răspuns referitor la întrebarea de ce și-ar da cineva demisia în perioada pandemică ar fi faptul că poate angajații nu au mai simțit siguranță la locul de muncă actual și au căutat-o în altă parte.
Un alt motiv ar putea fi reprezentat de alegerea job-ului. Sunt multe persoane care au realizat în această perioada că job-ul curent nu este ceva ce li se potrivește. Sigur, se pune întrebarea și care este motivul pentru care nu au realizat până acum? Poate că acest gând nu era nou, el existând de ceva vreme, însă, această perioada a fost extrem de diferită față de anii precedenți.
Am avut ocazia să fim în contact cu job-ul nostru mult mai mult decât eram în trecut. De ce? În special pentru simplul fapt că am lucrat de acasă. Nu am mai avut posibilitatea să comunicăm (așa cum o făceam) cu colegii, nu am mai avut acel timp de a ajunge la job și de a pleca de la job spre casă (timp în care ne relaxăm). Așadar, am stat în rolul profesional mult mai mult timp decât o făceam înainte”, spune Alice Donea-Popescu.
”Pornești pe un drum din diferite motive care țîn de un set de valori ale societății și ale familiei de origine. Vedem că fiind acceptabile doar unele situații pentru că privim doar din aceea perspectiva care se potrivește cu setul de valori. Când un eveniment important schimbă perspectiva, se schimbă setul de valori. În plus la vârsta de adult tânăr se face o trecere în revistă și se ajunge la întrebarea dacă are sens și dacă aduce satisfacție ceea ce ai făcut până atunci”, mai adaugă Bogdan Stoian.
În răspunsul transmis HotNews.ro, reprezentanții Inspecției Muncii au precizat că nu au luat în calcul demisiile din rândul funcționarilor publici, militarilor și din cadrul personalului din Justiție.
Peste 6.700 de medici au plecat prin demisie, la fel ca alți peste 1000 de angajați din învățământ și alți peste 1500 de oameni din bănci și asigurări.
„Nu aveam energie, nu mă mai bucuram de ceea ce făceam, nu mă puteam concentra cu adevărat.”, spune Ioana Măgureanu, fostă angajată în sistemul bancar, unde și înainte de pandemie fluctuația de personal era foarte ridicată - de circa 20%.
Pandemia a indus o doză uriașă de incertitudine atât pentru firme cât și pentru angajați. Unele companii- cele mai flexibile- încearcă să-și mențină angajații, oferindu-le mai multe opțiuni: Vrei să revii cu normă întreagă? Preferi munca remote complet? Cât timp ai prefera să-ți petreci la birou pe săptămână: trei zile? Patru zile? O singură zi?
Nu e clar pentru angajatori ce va aduce acest nou val pandemic care stă să apară.Și nici pentru angajați orizontul următorului an nu e foarte clar.
Unii s-au văzut cu salariile tăiate din cauza pandemiei, alții s-au trezit brusc fără job. Mulți angajați nu ar dori cu adevărat să demisioneze. Dacă firma lor le-ar permite să continue să lucreze de acasă sau să lucreze part-time, ar accepta.
Mai există apoi cei nemulțumiți de job încă de dinainte de pandemie și care abia acum au decis că pasul demisiei e imposibil de amânat. Sunt acele demisii ”amânate” de lipsa de curaj în a face pasul cel mare sau de teama de a te arunca în gol într-o piață a muncii destul de cețoasă, cum spuneau și cei doi psihologi cu care HotNews.ro au discutat.
