Duminică, dosarul ”Roșia Montană” va fi discutat în Comisia UNESCO, potrivit ministrului Culturii, o eventuală listare a Roșiei Montane la UNESCO putând duce la pierderea procesului cu Gabriel Resources deoarece ar reprezenta o confirmare că statul român blochează dreptul companiei de a efectua activități de minerit în zonă, după ce același stat i-a acordat licența de exploatare în urmă cu mai bine de 20 de ani. Procesul a demarat în urmă cu 4 ani iar miza se apropie de 5 miliarde de dolari. Potrivit unor documente consultate de HotNews, o casă de avocați ai USR-PLUS (care sunt în favoarea listării), spun că nicio legătură de cauzalitate nu a fost stabilită între prejudiciul pretins a fi reparat și depunerea dosarului Roșia Montană la UNESCO.

Rosia MontanaFoto: Declic

Ce mai arată documentul invocat:

• Gabriel Resources a anunțat în raportul său anual, în urma depunerii de către Guvernul României în data 31 Ianuarie 2020 a documentației necesare reluării procedurii de desemnare a Peisajului Minier Roșia Montană Patrimoniu Mondial UNESCO, acțiune incompatibilă în opinia sa cu dezvoltarea proiectului minier, că a notificat România cu privire la posibilitatea de a demara o nouă procedura arbitrală. Se precizează totodată expres ca aceasta notificare nu interferează sub nicio formă cu litigiul arbitral pendinte și că reclamanta urmărește în continuare finalizarea acestuia. În sine anunțul ori eventualitatea existenței acestei notificări dovedește deplin că depunerea dosarului în vederea desemnării sitului Patrimoniu Mondial UNESCO nu poate și nu influențează prezentul litigiu.
  

• Acest demers reprezintă un mijloc de presiune, și totodată reduce semnificativ șansele Gabriel Resources de reușită într-un al doilea litigiu. Pe de altă parte este dovada că demersurile Ministerului Culturii în interesul public al protecției patrimoniului de la Roșia Montana nu au avut niciun impact asupra litigiului pendinte.
  

• Este important de semnalat ca în actele dosarului arbitral depuse de către investitor, se arată marginal că depunerea dosarului este dovada ca Statul nu va permite dezvoltarea proiectului atâta vreme cât va pune în pericol peisajul cultural pe care acum dorește să îl protejeze . Aceasta susținere este nefundamentată, nominalizarea UNESCO nu echivalează cu instituirea unui regim de protecție a sitului. Asa cum arata si avocatii apararii, reclamanta porneste de la premiza eronata ca mineritul este interzis pentru totdeauna dacă un regim de protectie este instituit pe un anumit perimetru. Totodată, aceasta susținere este și contradictorie cu explicațiile prezentate în Claimants' Memorial care în mod explicit arată ca perioada de timp luată în considerare este cea cuprinsa intre aprilie 2011 si 2013. În aceste condiții, susținerile cu privire la încălcarea de către România a tratatelor internaționale prin depunerea acestei propuneri de nominalizarea în lista Patrimoniului Mondial UNESCO este o veritabilă acțiune de inducere în eroare.

• În opinia noastră nu este posibilă o analiză a legăturii directe de cauzalitate între depunerea dosarului la UNESCO și pretinsele despăgubiri, o asemenea legătură neputând fi stabilită în fapt pentru motivele arătate și în opinia inițială care țin în principal de momentul instituirii regimului legal de protecție de care se bucura situl de la Roșia Montana încă din anul 1992, regim preexistent emiterii licenței miniere

• Nominalizarea UNESCO nu dă naștere unor obligații suplimentare în sarcina Statului Român, nu are loc o schimbare a regimului juridic de protecție sau o agravare a sarcinilor ce grevează bunul imobil, potrivit dispozițiilor art 7 din Convenția privind protecția Patrimoniului Mondial prin ocrotirea internațională a patrimoniului mondial se înțelege stabilirea unui sistem de cooperare și asistență internațională având drept obiectiv să ajute statele părți la convenție și eforturile pe care le depun pentru a proteja și identifica acest patrimoniu.

Vezi aici documentul casei de avocatură

Aceeași opinie o are și o altă casă de avocatură -Harosa și Asociații- într-o scrisoare trimisă conducerii Coaliției de guvernare: Listarea Roșiei Montane nu împietează asupra procesului dintre cele două părți.

Vezi aici opinia experților clujeni.

Potrivit unei opinii a fostului senator USR PLUS Mihai Goțiu, Memorandumul cu caracter confidențial al Ministerului Finanțelor (MF), asumat de fostul ministru Alexandru Nazare, a ajuns în presă ”pe surse”, într-o încercare disperată de a bloca includerea Roșiei Montane în UNESCO, cu doar câteva zile înaintea deciziei Comitetului UNESCO legată de dosar (duminică, 25 iulie). Documentul ”sperietoare” a ajuns pe masa Coaliției de Guvernare în urmă cu aproximativ o lună, iar Nazare a încercat să-l pună pe ordinea de zi a ședinței Guvernului chiar în ziua în care a fost demis.

”Concluzia memorandumului MF, pe scurt, ar fi că ”riscăm să plătim despăgubiri mari dacă Roșia Montană e inclusă în UNESCO” în cadrul procesului de arbitraj de la ICSID Washington, dintre România și compania Gabriel Resources. E o concluzie aflată, însă, în contradicție flagrantă cu realitatea. Dincolo de avantajele pe care includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO le-ar aduce pentru dezvoltarea zonei și comunitățile locale, acest lucru ar întări poziția României în litigiul de la Washington, anulând o mare parte din susținerile avocaților lui Gabriel în fața curții de arbitraj”, scrie Mihai Goțiu.

Acest lucru rezultă fără echivoc și din opiniile avocaților Andreea Szabo, Dumitru Dobrev și Marius Harosa, pe care le-au transmis la solicitarea mea și pe care le-am pus la dispoziția colegilor din Biroul Național al USR PLUS, și pe care Dan Barna le-a susținut în discuțiile din Coaliție și Guvern. Alături și de alți avocați (îndeosebi Ștefania Simion), cei trei au câștigat definitiv zeci de procese în care Justiția a desființat acte emise abuziv și/sau ilegal în favoarea companiei miniere. Mai mult, Marius Harosa face parte dintr-un grup independent de avocați internaționali, care, în numele Asociației Alburnus Maior (a localnicilor din Roșia Montană care se opun proiectului minier), a făcut cerere de intervenție amicus curiae, acceptată în principiu, în favoarea statului român, în arbitrajul de la Washington, mai arată Goțiu.

Vezi aici punctul de vedere al lui Mihai Goțiu.

Scurt istoric al diferendului dintre RMGC-România:

• 1996 – după ce la mina încă proprietate de Stat încep restructurările şi disponibilizările, compania Gabriel Resources, listată la Bursa din Toronto, Canada îşi manifestă interesul de a continua exploatarea minieră în zonă

• 1997 – este creată compania cu capital mixt EURO GOLD RESOURCES S.A. , în care acţionarii principali sunt Gabriel Resources şi compania minieră de stat Minvest Roșia Montană S.A.; în anul 2000, compania îşi schimbă numele în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC)

• 1999 – RMGC obţine licenţa de concesiune pentru exploatare nr. 47/ 1999, pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint din perimetrul Roşia Montană

• Martie 2001 - RMCG organizează întâlniri (consultări publice) cu autorităţile regionale şi locale, cu localnicii, precum şi cu oponenţii proiectului, pentru a răspunde la întrebări legate de operaţiunile de relocare şi strămutare

• 2002 – 2006 – elaborarea de studii de fezabilitate, inclusiv a studiilor de condiţii iniţiale necesare Studiului de evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM)

• Aprilie 2002 – a fost finalizat Planul de Urbanism General (PUG) al comunei Roşia Montană, care include şi proiectul minier propus de RMGC. Tot atunci este finalizat şi Planul de Urbanism Zonal pentru zona industrială Roşia Montană

• Iunie 2002 – Mai 2004 şi Octombrie 2006 – Februarie 2008 – RMGC achiziţionează proprietăţi în zona proiectului, pe baza unui Plan de acţiune pentru strămutare şi relocare, în conformitate cu standardele Băncii Mondiale şi IFC

• Mai 2004 – RMGC revizuieşte Planul de acţiune pentru strămutare şi relocare
  

• Iulie – august 2006 – au loc 16 consultări publice (14 în România şi 2 în Ungaria) pentru EIM, pentru a prezenta publicului proiectul minier şi a răspunde la întrebările oamenilor; în urma etapei de informare şi consultare publică au rezultat 5600 de întrebări care au fost transmise către RMGC de către Ministerul Mediului în Ianuarie 2007

• Mai 2007 - RMGC a depus la Ministerul Mediului răspunsurile la cele 5600 de întrebări, document care însumează 12.600 de pagini şi care reprezintă o anexă la Raportul EIM, rezultând astfel un document final de peste 17.000 de pagini

• Iunie- August 2007 – începe etapa de analiză a raportului EIM, au loc 4 şedinţe ale comisiei de analiză tehnică (CAT)

• Septembrie 2007 – Ministerul Mediului suspendă procedura de evaluare a Raportului Studiului de Impact asupra Mediului

• Septembrie 2010 - Ministerul Mediului reia procedura de evaluare a Raportului Studiului de Impact asupra Mediului pentru Proiectul Rosia Montana

• August 2013 – Guvernul român a aprobat şi emis un proiect de lege privind „unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argintifere din perimetrul Roșia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităților miniere în România”

• Decembrie 2013 – Proiectul de lege pentru modificarea Legii Minelor a fost dezbătut şi votat în Camera Deputaților unde nu a reușit să adune numărul minim de voturi necesare pentru a fi adoptat

• Ianuarie 2015 – Gabriel Resources trimite o scrisoare oficială către Președintele României şi Primul Ministru susținând soluționarea pe cale amiabilă a diferendului privind acordarea autorizației

• Tot în 2015, Gabriel Resources a anunțat că a dat în judecată România la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale pentru un prejudiciu de 4,4 miliarde de dolari, ca urmare a respingerii legii prin care putea începe exploatarea zăcământului

Context actual

Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii, a declarat, legat de situaţia dosarului Roşia Montană în procedura de includere în lista UNESCO, că instituţia pe care o conduce pledează pentru patrimoniu, însă decizia va fi luată la nivel de Guvern şi la nivel de coaliţie. El a anunţat că dosarul va fi discutat pe 25 iulie în Comisia UNESCO, potrivit News.ro

„Situaţia, în ansamblu, stă în felul următor: Roşia Montană a fost inclusă în patrimoniul imperiului Austro-Ungar în anul 1906. Încă de atunci s-a considerat că e ceva foarte valoros din punct de vedere patrimonial. Odată cu reactualizarea listei monumentelor istorice, după anii 1990, Roşia Montană a rămas acolo şi inclusiv la momentul la care s-a dat acel acord pentru minerit în zonă ea era inclusă în patrimoniul naţional românesc. Aşadar, când s-a semnat contractul, se ştia foarte bine că acolo e o zonă de interes patrimonial”, a spus ministrul la TVR1.

El a continuat: „Dacă la momentul semnării contractului ţi-ai asumat că ulterior vei prezenta un proiect care va respecta legislaţia statului român şi vei obţine avize în primul rând de la Mediu. Nu patrimoniul e principala problemă. Acolo niciodată nu a fost obţinut aviz pentru mediu. Asta rămâne o problemă deschisă, despre care se vorbeşte mult mai puţin”.

Ministrul a subliniat că zona este deja protejată de Legea patrimoniului naţional:

„Includerea sa sau declanşarea procedurii pentru includerea în patrimoniul mondial UNESCO are drept primă condiţie să fie inclus în patrimoniul naţional al ţării respective. Aşadar, includerea sau neincluderea în patrimoniul mondial UNESCO nu îi schimbă cu absolut nimic statutul juridic. Ministerul Culturii este partea Guvernului României. Vom merge cu un mandat al Guvernului.

Va fi o decizie la nivel de Guvern şi, mai mult de atât, va fi o decizie politică la nivel de coaliţie. Noi, ca minister al Culturii, nu putem pleda decât pentru patrimoniu, pentru ceea ce înseamnă binele patrimoniului. Noi nu putem avea altă poziţie decât cea prin care pledăm pentru continuarea procedurii, pentru că UNESCO nu va veni cu bani, nici cu alte legi de protecţie asupra acestui obiectiv, dar înseamnă o zonă de consultanţă şi de expertiză care ajută în ceea ce înseamnă salvarea patrimoniului de acolo”.

Gheorghiu a spus că deja a avut întâlniri, discuţii „destul de deschise, unele chiar aprinse”, iar pe 25 iulie va fi discutat dosarul Roşia Montană. Între 16 şi 30 iulie va avea loc o sesiune de şedinţe a Comisiei UNESCO.

Zeci de persoane au participat, la un protest organizat de mai multe asociații la Palatul Cotroceni. Președintelui Klaus Iohannis i s-a cerut să intervină pentru a salva Roșia Montană.

De asemenea, organizația de mediu Greenpeace a protestat în fața Guvernului, față de posibila retragere a dosarului de înscriere în patrimoniul UNESCO a sitului Roșia Montană.

Premierul Florin Cîțu a declarat, lunea trecută, că deocamdată nu s-a luat o decizie cu privire la Roșia Montană, urmând ca discuțiile să se reia la viitoarea ședință a coaliției de guvernare.