​După ce în martie prețurile au crescut cu 3,05%, în aprilie cu 3,24% iar în mai cu 3,75%, cei 9 membri ai Consiliului de Administrație al BNR spun că explicațiile acestor scumpiri pe care le simțim cu toții țin de elemente aflate în afara controlului Băncii Centrale, potrivit minutei discuțiilor, publicate luni. Ar fi vorba mai cu seamă de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi cotației petrolului, și că doar modeste influențe adiționale au provenit din majorarea prețului produselor din tutun și din creșterea relativ mai pronunțată a prețurilor la legume și fructe. De asemenea, spun cei 9 înalți oficiali, economisirea ”forțată” (datorată perioadei de blocaj) și creșterile salariale au împins consumatorii să-și întețească cumpărăturile

Banca Nationala a Romaniei - BNRFoto: Hotnews

Ce mai arată minuta discuțiilor din CA al BNR:

• Evoluția pandemiei continuă însă să genereze, cel puțin în perspectivă apropiată, mari incertitudini și riscuri, au convenit membrii Consiliului, date fiind încetinirea puternică a ritmului vaccinării pe plan intern și tendința de creștere a ratei de infectare în unele țări europene, pe fondul răspândirii rapide a variantei mai contagioase, Delta, a coronavirusului.

• O sursă de incertitudini și riscuri rămâne și conduita politicii fiscale, date fiind necunoscutele privind amploarea, viteza și instrumentele consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu – proces esențial pentru necesara corecție a dezechilibrului extern și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran și a costurilor de finanțare, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului. Incertitudinile sunt alimentate de constrângerile venite din volumul ridicat al cheltuielilor permanente și din scumpirea recentă a unor materii prime, precum și de impactul pozitiv exercitat asupra dinamicii veniturilor bugetare de o multitudine de factori, inclusiv de creșterea PIB nominal mult peste ipoteza din construcția bugetară, care explică, de altfel, în bună măsură rezultatul execuției bugetare din primele cinci luni ale anului.

• În același timp, însă, recomandările emise recent de instituțiile europene în contextul procedurii de deficit excesiv prevăd o anumită dinamică a consolidării bugetare în intervalul 2021-2024, au observat unii membri ai Consiliului, precum și un anumit tratament al veniturilor neanticipate, solicitând, de asemenea, implementarea de măsuri corective suplimentare. În aceste condiții, coordonatele apropiatei rectificări bugetare și, mai ales, strategia de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă și prezentată la CE sunt deosebit de importante din perspectiva caracteristicilor pe termen scurt și mediu ale politicii fiscale, au considerat membrii Consiliului.

• Incertitudini mari continuă să fie asociate gradului de absorbție a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, evocând amânarea finalizării și, implicit, a aprobării de către CE a Planului național de redresare și reziliență, precum și capacitatea instituțională și istoricul realizărilor în domeniu ale României.

• Activitatea economică a continuat să se redreseze în trimestrul I 2021 într-un ritm considerabil mai alert decât cel anticipat, deși încetinit în raport cu intervalul precedent, aceasta reducându-și declinul în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2020, în condițiile unui avans trimestrial de 2,8 la sută. O asemenea redresare implică recuperarea aproape integrală în acest interval a contracției economice din trimestrul II 2020.

• Consumul populației a redevenit determinantul major, în principal ca urmare a revigorării puternice a cumpărărilor de mărfuri, dar mai ales a celor de servicii, în contextul relaxării unor restricții de mobilitate. Investițiile și-au mărit ușor contribuția pozitivă la dinamica anuală a PIB, în schimb, exportul net și-a mărit substanțial aportul negativ.

• Deficitul de cont curent a cunoscut cea mai pronunțată creștere anuală din ultimele 14 trimestre, evoluție considerată deosebit de preocupantă de către membrii Consiliului, chiar dacă ea poate fi atribuită parțial unor factori conjuncturali – importuri asociate crizei sanitare și exporturi de produse agricole afectate de seceta din 2020.

• Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, persistă însă incertitudini legate de situația epidemiologică – în condițiile răspândirii la nivel european a variantei mai contagioase a coronavirusului și ale încetinirii vaccinării pe plan intern –, dar și de capacitatea unor afaceri de a rămâne viabile ulterior sistării programelor de sprijin, ori în contextul scumpirii substanțiale a unor materii prime.

• Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienților nebancari și-au continuat ori accentuat trendul descendent în intervalul aprilie-mai 2021, inclusiv pe fondul noii scăderi consemnate de IRCC. Trendul descendent al acestui indice s-a accentuat considerabil la începutul actualului trimestru, dar va încetini sensibil în ultimele trei luni ale acestui an și se va stopa probabil ulterior, au semnalat unii membri ai Consiliului.

• Rata anuală a inflației va crește probabil mai pronunțat pe orizontul apropiat de timp decât s-a anticipat anterior, în condițiile în care prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din mai 2021 indica un vârf de 4,1 la sută în septembrie-decembrie 2021 și valori de circa 3 la sută pe parcursul anului 2022.

• A fost semnalată și posibila creștere a gradului de transferare în prețuri a costurilor crescute, inclusiv în contextul unor pierderi suferite anterior de firmele din anumite sectoare, precum și pe fondul cererii reprimate ce se manifestă pe măsura ridicării restricțiilor.

• Presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali se vor evidenția, însă, ceva mai devreme decât s-a anticipat în prognoza din luna mai, au convenit membrii Consiliului, dată fiind probabila reinversare în devans cu două trimestre a poziției ciclice a economiei. Totodată, activitatea economică este așteptată să-și continue creșterea în trimestrele II și III, în ritmuri trimestriale ceva mai alerte decât s-a anticipat în luna mai, deși în decelerare graduală față de primul trimestru.