Curtea Constituțională a decis miercuri că este neconstituțională modificarea legislativă privind reducerea vechimii de la 10 la 7 ani a procurorilor care vor să lucreze la DNA sau DIICOT, iar șeful DNA, Crin Bologa, se declară uimit cum, timp de 16 ani, a fost constituțională vechimea de 6 ani, iar acum nu mai e cea de 7 ani.
Care vor fi consecințele deciziei Curții Constituționale pentru DNA?
- "În primul rând, aș arăta că 16 ani, din 2002 și până în 2018, au fost constituționali șase ani vechime și acum nu sunt constituționali șapte ani. Până în 2018 cu șase ani vechime puteai ajunge la DNA, iar DNA a avut o istorie pozitivă în România, au fost efecte pozitive pentru intrarea în Uniunea Europeană și parcursul european și, în general, pentru societate", a spus șeful DNA, Crin Bologa, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Potrivit acestuia, acum, la DNA, din 195 de posturi de procurori sunt ocupate 128 prin numire, astfel că sunt libere 67 de posturi.
- "Asta înseamnă că încărcarea și presiunea pe procuror este foarte mare și vom ajunge la întârzieri în rezolvarea cauzelor. Sigur că ne va afecta, dar ne vom face în continuare treaba”, a afirmat procurorul șef al DNA.
Întrebat ce soluție vede pentru rezolvarea situației, șeful DNA a răspuns: "Chiar dacă nu suntem de acord cu decizia Curții și avem și argumente, ea este obligatorie și trebuie să ne supunem cu toții. Sperăm ca în viitor poate se schimbă practica Înaltei Curți cu privire la această problemă".
Curtea Constituţională susţine că vechimea necesară unui procuror pentru accederea la DNA şi DIICOT trebuie să fie cel puţin aceeaşi ca la Parchetul General.
Decizia a fost luată cu 5 voturi ”pentru” şi trei împotrivă. Conform unor surse citate de News.ro, judecătoarele Simina Tănăsescu şi Livia Stanciu au formulat opinii separate.
Sesizarea ICCJ a vizat şi încălcarea principiului bicameralismului, adică faptul că, prin aceeaşi iniţiativă legislativă, în Cameră a fost modificată doar Legea 303/2004 (eliminarea numirii fără concurs a judecătorilor şi procurorilor şi reglementarea transferului magistraţilor), pe când în Senat a fost modificată şi Legea 304/2004 (reducerea vechimii de la 10 la 7 ani). Această excepție a fost însă respinsă de judecătorii Curţii Constituţionale.
Semnalale de alarmă trase de DNA și DIICOT
DNA, DIICOT și ministrul Justiției ceruseră respingerea sesizării, principalul argument fiind deficitul de personal de peste 40 la sută de la cele două parchete.
În memoriile amicus curiae trimise în acest dosar Curții Constituționale, DNA și DIICOT au arătat următoarele:
- Modificarea Legii nr. 304/2004, în sensul reducerii vechimii necesare pentru funcționarea procurorilor în cadrul DNA și DIICOT, este un demers legislativ necesar și solicitat, în mod constant, de către conducerea Ministerului Public, având în vedere că în perioada 2017-2021 cele două instituții au întâmpinat dificultăți în derularea activităților curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%.
- Menținerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în cadrul DNA și DIICOT, în condițiile în care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalității organizate și corupției la nivel înalt, să crească riscurile pentru ordinea publică și siguranța cetățeanului, asociate acestor tipuri de infracțiuni și să ducă la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de autoritățile naționale din perspectiva convențiilor internaționale împotriva corupției, strategiilor de combatere a criminalității organizate și corupției la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate și strategiei Uniunii Europene în materie de droguri. (...)
- DNA şi DIICOT reprezintă structuri specializate de parchet, procedura de acces la aceste parchete este logic să fie distinctă față de regulile generale în materie de promovare, deoarece desemnarea unui procuror în cadrul DIICOT și DNA se face prin numire, iar nu prin promovare din grad în grad (procedura fiind cu totul distinctă).
- Ca efect al numirii la DNA și DIICOT, procurorul nu va dobândi până la pensionare gradul de PICCJ. De asemenea, procurorii numiţi în cadrul DIICOT şi al DNA pot fi oricând revocaţi din funcţie pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, revenind la parchetul de unde provin. Nici măcar indemnizația primită pe perioada exercitării funcţiei nu se menține pentru toată cariera, ci se revine la salarizarea potrivit gradului profesional dobândit, la revenirea la parchetul de unde provin.
34
5
