Patru familii de romi sunt date în judecată de primăria Cluj pentru că au ocupat casele modulare construite de Primăria Cluj-Napoca lângă rampele de gunoi din Pata Rât, în urma unui alt val de evacuări a 350 de persoane, care au fost mutate forțat acolo în 2010. 81 organizații, colective și grupuri, precum și 206 persoane fizice din România și din alte țări cer oprirea procesului de evacuare până când nu le poate asigura o alternativă locativă.

Groapa de gunoi Pata Rat, Cluj NapocaFoto: Daniel MIHAILESCU / AFP / Profimedia

• ”Familiile aflate acum în risc de evacuare au ajuns să locuiască la o distanță mai mică decât 1000 m de gunoaiele toxice în urma unui alt val de evacuări a 350 de persoane, care au fost mutate forțat acolo în 2010 de pe str. Coastei din Cluj. Este vorba de patru familii tinere cu copii mici, care s-au mutat în camerele goale numite apartamente din casele modulare, după ce mai mult de 10 ani au locuit cu părinții lor în alte spații de acolo și neavând altă alternativă. Acum nici măcar lângă gunoi nu au dreptul să locuiască? Primăria Cluj-Napoca le alungă și de acolo, ținând acele spații locative vacante? Așa se răzbună autoritățile publice pe cei și cele care le-au dat în judecată pentru evacuarea din 2010, caz care acum se află la CEDO? Domnule Primar, unde sunt locuințele sociale? Cerem dreptate, investiții publice în locuințe sociale, adecvate și accesibile ca preț pentru toți și toate! Destul cu evacuările forțate, segregarea stigmatizată a romilor și rasismul instituțional!”, arată comunicatul organizațiilor.

Organizațiile, cât și mai multe persoane fizice spun că după un deceniu petrecut lângă rampa de gunoi, patru familii sunt date în judecată de primărie, cerând evacuarea lor prin primarul Emil Boc.

• ”Ei nu își doresc să locuiască în Pata Rât: au ocupat camerele (așa-numitele “apartamente”) vacante din modulare din cauză că nu s-au putut muta în altă parte și nu mai pot locui în camere de 16 m² împreună cu părinții lor, cu copiii lor, cu frații lor. Ei au intrat în camerele goale din nevoie. Ce a făcut primăria? A somat părinții să scoată din contractele lor de închiriere copiii deveniți majori, iar lor le-a aplicat stigma de “ocupant abuziv” sau “ocupant fără titlu”, cerându-le să plătească primăriei o chirie lunară pentru a o despăgubi până la evacuare (zicând că primăria “nu își poate folosi spațiul”) și să elibereze aceste spații. Astfel, dincolo de trauma evacuării și rămânerea fără acoperiș deasupra capului, primăria noastră îi exclude pe întreaga lor viață de la a fi eligibili pentru locuință socială”, mai arată organizațiile.

Acestea acuză că Primăria și Direcția de Asistență Socială și Medicală aflată în subordinea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nu au elaborat un sistem de prevenire a evacuărilor care lasă persoanele evacuate fără locuință adecvată.

• ”Între timp, nici statul român nu a scos în afara legii evacuările forțate, și a suspendat evacuările doar în perioada stării de urgență în vederea protecției executorilor judecătorești față de Covid-19. Dezastruoasă a fost și a rămas și politica de locuințe sociale”, mai arată comunicatul.

Potrivit ONG-urilor, în Cluj-Napoca, procentul de locuințe sociale din totalul fondului locativ este sub 1% și în ultimii trei ani s-au repartizat sub 10 locuințe sociale pe an, când numărul solicitărilor a fost anual de peste 350.

• ”Mai departe, Primăria Municipiului Cluj-Napoca nu a realizat nimic din Strategia de Dezvoltare 2014-2020 în acest sens: nu a construit nicio locuință socială, nu a elaborat și nu a implementat un plan concret de relocare din mediul poluat și segregat Pata Rât în locuințe sociale din oraș. Printr-un proiect realizat din fonduri norvegiene (cu un buget de 4 milioane de euro), Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj a facilitat mutarea a 10% din totalul populației din Pata Rât, din care 21 de familii din casele modulare, lăsând goale acolo vreo 8 unități locative. Dintre familiile care nu aveau unde locui nici în zonă, și constrânse fiind de lipsa de alternative locative în afara ei, pentru a nu fi nevoite să trăiască în barăci construite fără autorizație, unele s-au mutat în aceste spații rămase goale fără a avea contract de închiriere”, mai spun organizațiile.

Apelul precum și lista ONG-urilor și a persoanelor semnatare pot fi consultate aici.

Proiectul ”ambițios” al lui Boc

În luna martie a a anului curent, primarul Emil Boc spunea că până în 2030 romii de la Pata Rât nu va vor mai fi acolo și că vrea să construiască locuințe sociale pentru ei.

• ”Obiectul ambițios, dar realist, este ca în 2030 Pata Rât să nu mai existe. Este un angajament al nostru și sper și al administrației metropolitane, care să fie realizat cu pași concreți. Deja am făcut câțiva pași. Populația de la Pata Rât prin diverse programe naționale, europene și norvegiene au avut case în Cluj-Napoca și în zona metropolitană. Am depus fișă de proiect la PNRR Planul Național de Redresare și Reziliență, acest instrument financiar al UE chemat să rezolve inclusiv această problemă. Sperăm că locuințe sociale vor fi construite în Cluj-Napoca sau zona metopolitabă din fonduri PNRR, care să vină să suplimenteze efortul administrației locale de locuire pentru persoanele defavorizate. Ca părere personală și Guvernul României ar trebui să gândească un plan masiv de locuințe, că le numesc sociale sau altfel, dar locuințe ”affordable”, pe care să ți le permiți, pentru a întări calitatea vieții”, spunea Boc, potrivit ȘtirideCluj.

Anul trecut, întrebat dacă există vreun plan pentru comunitatea de la Pata Rât, Emil Boc a zis că ”bineînțeles că există”.

• ”Integrare, integrare, integrare. Prin educație. Este prima modalitate pe care o facem. Educație, după aceea locuire. Construim locuințe în diverse părți ale orașului și ale județului, ale zonei metropolitane, prin Asociația de Dezvoltare a Zonei Metropolitane. Dar, fără educație, gândiți-vă: niciodată nu vor reuși cei din comunitatea respectivă să aibă un loc de muncă mai bine plătit. Pentru că, când te duci să te angajezi, îți cere o diplomă. Păi dacă n-ai diplomă, ce faci? Râmâi în aceeași stare de dependență socială. Și atunci am pus toate eforturile, toate „tunurile” posibile pe susținerea educației. Nu primesc ajutor social dacă nu trimit copiii la școală. Copiii la școală să aibă acees de la infrastructura digitală la tablete, wi-fi - și m-am asigurat să aibă inclusiv wi-fi gratuit pus la dispoziție de Primărie - să poată avea o slujbă care să poată să-i ducă la nivelul următor. Educația reprezintă cheia ieșirii din sărăcie”, spunea în 2020 Emil Boc, potrivit Ziar de Cluj.