În fiecare vară presa din România se umple de articole îngrijorate referitoare la „invazia de tigrii platanului” niște insecte care au ajuns în Europa în mod accidental și care în realitate nu prea pot face rău oamenilor. „Insectele confundă pielea oamenilor cu suprafețele frunzelor de platan”, explică specialistul entomolog Elena Iorgu.
În 2017 și 2018 în presă au apărut peste 100 de articole care semnalau faptul că bucureștenii erau mușcați, înțepați și torturați de acești „monștri” minusculi din specia Tigrul platanului (Corythucha ciliata).
De fapt, această invazie nu are loc vară de vară doar în Capitală, existând multe articole care vorbesc de oameni care se plâng de aceste insecte și în alte orașe precum Timișoara, Arad, Oradea, Baia Mare sau Sibiu.
Majoritatea articolelor descriu în termeni exagerați „chinurile” prin care trec cei mușcați de tigrul platanului și nu de puține ori susțin că orașele sunt terorizate de aceste invazii.
Adevărul este că foarte multă lume nu cunoaște prea multe lucruri despre aceste insecte care în lunile iunie - iulie își fac apariția în număr foarte mare prin orașe și încep să piște în stânga și-n dreapta.
Pentru a afla mai multe despre aceste insecte minuscule (3-4 mm) și despre invaziile lor din fiecare vară, am stat de vorbă cu Dr. Elena Iorgu, specialist entomolog.
„Tigrul platanului sau Corythucha ciliata, cum este denumirea ei științifică, este o specie de hemiptera, o ploșniță din familia Tingidae, care se hrănește cu seva din frunzele platanului. Această specie este invazivă, producând daune destul de mari pe platanii ornamentali plantați în orașe.”, ne spune ea.
Specia nu este una autohtonă, ci este originară din America de Nord, din jumătatea estică a continentului (estul SUA și al Canadei), și se hrănește, în general, doar cu seva speciilor de platani și este recunoscută ca un dăunător al acestora încă de la începutul secolului al XX-lea în America de Nord.
Denumirea de „tigrul platanului” este adoptată de majoritatea țărilor latine și vine de la faptul că această specie are pete maronii pe fond albicios ceea ce îi dă un aspect tigrat.
Tigrii platanului, aduși în România pe haine, obiecte sau pe puieții de platani
„Tigrul platanului are în România două generații pe an. Prima generație de adulți apare în luna iunie, iar a doua generație la sfârșitul lunii iulie sau în luna august. Ciclul de dezvoltare la aceasta specie este unul moderat cuprinzând stadiul de ou, care durează în jur de două săptămâni de la depunere până la eclozare, și cinci stadii nimfale până ce indivizii devin adulți.
În total, de la depunerea ouălor până la stadiul de adult, pot trece între 35 și 45 de zile. A doua generație de Corythuca ciliata este generația care iernează în stadiul de adult, petrecând iarna pe sub scoarța platanilor, putând îndura temperaturi foarte scăzute, de până la -30°C.”
O întreb pe dna. dr. Iorgu de ce avem parte de aceste invazii mai ales în ultimii ani. Răspunsul scurt este că specia s-a răspândit mai ales cu ajutorul omului pe principalele căi de transport, fiind purtată dintr-o parte în alta cu ajutorul vehiculelor, cu ajutorul puieților de platani, pe haine sau pe diferite alte obiecte.
Răspunsul lung este: „Corythucha ciliata a fost descoperită pentru prima dată în Europa, în Italia, la Padova, în anul 1964. De atunci și până acum specia s-a răspândit pe tot continentul, ajungând în Franța în 1975, în Bulgaria și în Ungaria în 1986.
În momentul de față specia este răspândită pe aproape toate continentele, America de Nord și de Sud, Europa și Asia precum și în Australia. În România a fost semnalată pentru prima dată în anul 1990 din zona Craiovei și apoi abia în 2011 din Sibiu.
De atunci specia s-a răspândit în toată țara, atacând agresiv platanii din orașe și nu numai. În Europa și în România mai există o altă specie, Corythucha arcuata, sau tigrul stejarului, care atacă în general arborii de stejar din genul Quercus, și cu care este de obicei confundată.”
Și, da, numărul din ce în ce mai mare al acestor insecte se datorează și obsesiei autorităților de a planta platani peste tot. „În alte țări, precum Franța, specia s-a răspândit foarte mult datorită importului de puiet de platan din Italia, pentru plantarea acestuia în spații publice sau de-a lungul drumurilor.
De aceea, plantarea unui număr ridicat de arbori de acest fel poate cauza o răspândire mai mare și chiar o explozie a acestei specii, mai ales în mediul urban”, ne mărturisește dna. dr. Iorgu.
„Insectele confundă pielea oamenilor cu suprafețele frunzelor de platan”
Dar, dacă se hrănesc cu seva de platan, de ce ne „mușcă” tigrii platanului și de ce ne apar bube? Răspunsul nu este unul care să bage cititorii în șoc anafilactic, ci unul destul de banal.
Chiar dacă este o insectă hemipteră care este ierbivoră, hrănindu-se cu frunzele speciilor de platan, în diferite țări din Europa au fost semnalate cazuri de dermatite și iritații cauzate de Corythucha ciliata (în Italia, în Franța, în România etc.).
„Se pare că indivizii de tigrul platanului, atunci când ajung pe pielea noastră, o confundă cu suprafața frunzelor de platan și înțeapă suprafața pielii, sugând sânge. Nu se hrănesc cu sânge, cei care fac acest lucru, de obicei mor.
Persoanele înțepate de C. ciliata pot prezenta mici umflături la locul înțepăturii și mâncărime, un procent foarte mic dintre cei înțepați pot dezvolta dermatite și reacții sistemice generalizate. Totuși nu se știe exact ce anume cauzează iritațiile, se presupune că saliva insectei care este injectată în momentul înțepăturii ar fi cauza.”
Dacă ajung să ne înțepe, tigrii platanului ne pot transmite boli, cum se întâmplă în cazul țânțarilor?
„Insecta nu este periculoasă pentru om. De asemenea, nu se cunoaște ce microorganisme sau paraziți poate transmite la oameni. În schimb la platani C. ciliata poate provoca uscarea și căderea frunzelor acestora, cauzând chiar moartea arborilor.
Se cunoaște asocierea speciei cu doi fungi patogeni: Ceratocystis fimbriata forma platani și Apiognomonia veneta care cauzează declinul și chiar moartea arborilor infectați cu aceștia”, explică Elena Iorgu.
Trebuie știut și că spray-urile contra țânțarilor sunt eficiente și pentru Corythuca ciliata.
Măsurile pe care autoritățile le-ar putea lua pentru a diminua numărul tigrilor platanilor sunt destul de simple: „Printre cele mai simple măsuri care pot fi luate sunt chiar stropirea cu jeturi puternice de apă pe frunzele platanului pentru a îndepărta stadiile nimfale timpurii, care apar în martie - aprilie.
De asemenea, frunzele căzute toamna trebuie îndepărtate pentru reducerea numărului de adulți care hibernează. Se mai pot aplica repetat, diferite tratamente cu insecticide care acționează fizic asupra nimfelor și adulților, cum sunt uleiul de petrol, fosfatul de potasiu sau alte uleiuri minerale.
Acestea sunt substanțe uleioase, care acționează fizic asupra insectelor, învelindu-le corpul într-un strat de ulei și astupând orificiile de respirație, numite stigme.”
Tot Elena Iorgu ne mai spune și că se poate realiza, de asemenea, și un control chimic al acestei specii utilizând insecticide care conțin bifentrină sau deltametrină. Pesticidele în schimb ar trebui aplicate conform instrucțiunilor producătorului, fară riscuri pentru oamenii din apropierea platanilor. Pe viitor, efectele acestor invazii de Corythucha ciliata o să ne afecteze în alte feluri, nu doar la nivelul epidermei, putând schimba complet aspectul orașelor:
„Cele mai afectate organisme vor fi platanii și alți arbori pe care s-a stabilit insecta. Ea poate produce defolieri masive ale plantelor, putând cauza chiar moartea acestora și deteriorând aspectul aliniamentelor stradale și a parcurilor în care se găsesc.
De asemenea, platanii sunt unii dintre cei mai frumoși și spectaculoși arbori din România, iar în diferite orașe mari din țară sunt multe exemplare spectaculoase care au sute de ani și a căror deteriorare poate produce o pierdere însemnată pentru comunitate.”
În plus, dispariția sau împuținarea platanilor vor afecta și alte specii care depind de acești copaci. Alte specii se pot adapta să se hrănească cu această specie invazivă și vor deveni și ele mai numeroase, de exemplu: păianjeni, neuroptere, alte ploșnițe prădătoare, buburuze (apropo de invazia de buburuze de la mare), alți gândăcei prădători și chiar călugărițe.
Așadar, tigrii platanului ne vor „teroriza” și în acest an, o nouă invazie așteaptă să se întâmple de la o zi la alta, dar măcar acum știm ce cauzează aceste explozii de populații de insecte, cum ar putea fi diminuate și, mai ales, că aceste creaturi nu au ca scop să ne „paraziteze” pe noi oamenii, să ne sugă sângele, ci ajung să ne „muște” pentru că ne confundă cu frunze de platan în vânt (ceea ce poate unii dintre noi chiar suntem).
3
10
