România are de făcut o consolidare bugetară fără să lovească refacerea economiei, iar aceasta ar fi o trăsătură ghid pentru construcţia politicii macroeconomice, a declarat la Predeal, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, prezent la conferința organizată de Piaţa Financiară. În opinia sa, România ar putea depăşi anul acesta 7% la creşterea economică, însă a atras atenţia că este vorba despre o recuperare şi nu despre o creştere sustenabilă. Potrivit șefului Consiliului Fiscal, PNRR ar putea să ducă investiţiile publice la peste 7% din PIB.

Daniel DaianuFoto: Digi24

Ce a mai spus Dăianu în prezentarea sa de la Predeal:

  • Ieşirea din pandemie este posibilă în Europa, în Uniunea Europeană, vaccinarea însă trebuie să continue şi asta e valabil şi pentru România, deoarece avem o plafonare, pentru că vor mai fi valuri. Deci, important este să ai această imunizare colectivă realizată. Asistăm la un rebound economic foarte puternic. Nu trebuie să fie o curiozitate. Aici e şi efectul de bază. Ai căzut foarte mult în 2020, este firesc să ai acest rebound. Economia americană creşte - FED ieri vorbea chiar de 7% creştere în 2021, în UE cu peste 4%, iar în România eu cred - şi sunt date care sugerează - o creştere posibil chiar peste 7% în 2021, dar, încă o dată, avem un rebound, deci nu este o creştere sustenabilă peste 7% fără alte condiţii de îndeplinit, spune Dăianu, citat de Agerpres.
  • A avut loc o explozie a datoriilor publice, dar iar nu este o surpriză. Pentru ce s-au dat banii? Păi, când ai o cădere economică pe care o ai şi când în toată lumea au intervenit guvernele, cum să nu ai o creştere a deficitelor şi a datoriilor publice? Presiuni inflaţioniste tot mai mari pe fondul recuperării și se văd şi în preţurile la produsele de bază. Nu sunt curiozităţi. Este firesc să se întâmple aşa, pentru că ai perturbaţii în lanţurile de aprovizionare şi o perioadă lungă de timp economiile au turat mult mai jos decât potenţialul. Fricţiunile în lanţurile de aprovizionare se vor simţi. Unele sunt fireşti, altele ţin şi de tensiuni geopolitice", a arătat el, adăugând că o trăsătură de subliniat este faptul că se repară relaţia dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite.
  • Va avea loc o încetinire totuşi în 2022 a creşterii peste tot, inclusiv în România. În 2022 ar fi o încetinire a creşterii economice. Nu ieşim din tablou în 2021 cu soldul bugetar, adică deficitul nostru este încă rezonabil, programat pe cash să fie în jur de 7%, însă, în 2022, celelalte ţări din Uniunea Europeană încep să reducă copios deficitele. De aici, nevoia pentru corecţie macroeconomică la noi, mai ales că în discuţiile publice foarte mulţi pun o relaţie de echivalenţă între PNRR şi program de austeritate - programul de corecţie macroeconomică - ceea ce este nejust. Eu zic că este o neînţelegere a situaţiei şi care nu face bine, mai ales că PNRR-urile naţionale, pentru că fiecare stat membru al UE are un plan de redresare şi rezilienţă, unele sunt mai mari în ceea ce priveşte finanţarea europeană, altele sunt mai mici, toate, toate au în vedere refacerea economiilor, creşterea robusteţii, nu au în vedere austeritatea. Dimpotrivă, se şi spune să nu se comită greşeala de după criza datoriilor suverane. Deci, aici trebuie să fim foarte atenţi. Ceea ce nu înseamnă că nu trebuie în România să avem o corecţie macroeconomică, făcută însă în mod gradual, astfel încât să nu împiedici redresarea economiei. Trebuie să faci cu cap această corecţie macroeconomică", a susţinut acesta.
  • Există multe incertitudini privind evoluţia inflaţiei, există şi probleme de măsurare, de aceea şi aceste discuţii: cât de reală este inflaţia aşa cum o măsurăm? Deci, sunt discuţii ample din acest punct de vedere şi în SUA şi în Europa. Nu mai vorbim de faptul că mişcarea preţurilor este resimţită în mod diferit de populaţie. Oamenii nu au aceleaşi venituri şi au coşuri de consum diferite - şi de produse şi de servicii. Marea întrebarea este cât va dura acest fenomen. Nu ai cum să creezi inflaţie cu acest rebound, deci există şi o origine internă a inflaţiei, peste tot, dar şi la noi: rigidităţi în lanţuri pe care le avem şi în economia noastră - noi avem sectoare care au probleme cu forţa de muncă, de exemplu construcţiile şi nu numai. Şi aş mai spune ceva: în mod nefericit dereglementarea pe piaţa energiei. Planetele s-au aşezat în mod nefavorabil, nu mai vorbesc de o conduită nu cea mai potrivită din partea unora care furnizează energia cetăţenilor. Consiliul Concurenţei şi Ministerul Energiei este bine că sunt instituţii vocale, dar trebuie să fie şi mai vocale, pentru că nu este în regulă. O piaţa concurenţială nu înseamnă o piaţă nereglementată şi care să dezavantajeze consumatorii", a arătat economistul.

El a arătat că, în privinţa dezechilibrelor externe, România iese din peisajul est european în raport cu Polonia, Ungaria sau Cehia, care au balanţe echilibrate, chiar surplusuri.

  • Polonia are în acest an un surplus de cont curent substanţial, în timp ce la noi se adânceşte deficitul de cont curent - pe primele luni a crescut - şi explicaţia este că ai un rebound foarte puternic, în timp ce producţia nu se poate mişca tot atât de iute. Deci, ai acest decalaj între cerere şi mişcarea producţiei. România are de făcut consolidare bugetară fără să lovească refacerea economiei. Aceasta ar fi o trăsătură ghid pentru construcţia politicii macroeconomice

Cât priveşte procedura de deficit excesiv, Daniel Dăianu a atras atenţia că acest principiu funcţionează în continuare, chiar în condiţiile în care regulile fiscale în UE au fost suspendate până în 2023.

  • Chiar dacă regulile în Uniune sunt în proces de reexaminare, ele rămân, operează iar din 2023. Va fi un proces gradual. Până în 2024 se ţinteşte un deficit bugetar care şi pe EFSA şi pe cash structural este în jur de 3% potrivit unor prognoze oficiale, deja este convenită această ţintă cu Comisia Europeană, este şi programarea oficială a Guvernului. Spun din nou că, în opinia mea, creşterea PIB va fi în acest an în jur de 7, posibil chiar peste în 2021. E un rebound puternic efectul de bază... Investiţiile publice vor ajuta, ele sunt prevăzute la 5,5% din PIB faţă de 5% în 2020. Ceea ce, iar, eu zic că este notabil, economia pare să fie mai rezilientă decât se credea. Se vede o efervescenţă antreprenorială, chiar dacă sectorul HoReCa a suferit foarte mult şi suferă încă. Există iar un aspect care adesea este subestimat în analize: că economia noastră este totuşi diversă. Noi nu avem trei sectoare, depindem de trei sectoare şi cu asta basta. Există multă industrie, aşa cum este ea, dar e multă. Ai zone în care ai şi excelenţă. Unele ramuri s-au descurcat în pandemie, adică au rezistat, altele chiar au luat avânt în pandemie şi e plin de firme care şi-au dezvoltat afacerea'

De asemenea, el a apreciat ca fiind "stranie" teza potrivit căreia PNRR ar fi un program de austeritate.

  • O teză pe care eu am afirmat-o public, şi aici intru în coliziune cu alţi opinenţi în dezbaterea publică, care văd în PNRR un program de austeritate, mie mi se pare stranie această înţelegere a PNRR. De ce consider că este straniu să spui aşa ceva? Pentru că PNRR în esenţă aduce resurse în economie şi sunt resurse tari. Anual, dacă am lua media asumând că România ar absorbi întregul stoc de resurse alocat de 29,2 miliarde de euro - pe granturi 14,2 miliarde de euro, împrumuturi puţin mai mult - ar însemna cam 1,7 - 1,8% din PIB intrare de resurse tari în sistem, care se duc pe partea de ofertă, nu pe cheltuieli curente. Nici nu am putea să cheltuim aceste resurse, să le punem în cheltuieli curente. Eu nu discut acum intestinele PNRR-ului, pentru că putem discuta despre câţi bani se duc pe consultanţă şi putem să avem multe semne de întrebare, dar proiectele care sunt finanţate, mai ales că vor trebui aprobate şi de Comisie. Nu poţi să faci orice oricum cu banii aceia. Este drept, însă, că trebuie să ai o constelaţie, un pachet de proiecte foarte bune. (...) Şi iar anticipez puţin: de fapt gândirea românească privind PNRR românesc ar trebui să pună în conjuncţie, să pună laolaltă proiectele cuprinse în PNRR cu proiectele finanţate din fonduri structurale şi de coeziune
  • PNRR ar putea să ducă investiţiile publice la peste 7% din PIB şi ar putea să susţină creşterea PIB-ului cu între 0,5 şi 1% anual. De ce spun să susţină? Deoarece corecţia macroeconomică nu este legată ombilical de PNRR - este un fals acesta. Corecţia macroeconomică este impusă de circumstanţe şi trebuie să o faci. Şi iar aş anticipa. Hai să ne imaginăm că nu avem PNRR, să nu fi existat aceste resurse. Nu ar fi trebuit să faci corecţie macroeconomică? Ar fi fost mai uşor să faci corecţie macroeconomică fără existenţa PNRR-ului? Bineînţeles că nu. Ar fi fost mai greu să faci aşa ceva
  • Unii citesc în reforme corecţia macroeconomică. Nu. Corecţia macroeconomică este impusă de situaţia macroeconomică a României. Trebuia să o faci şi fără PNRR. Iar când te referi la reforma sistemului de pensii sau la reforma salarizării, aveai de făcut aşa ceva? Aveai de făcut aşa ceva.
  • Să revin la PNRR, la câteva controverse, pentru că mie mi se pare că în dezbaterea publică este mult neadevăr despre PNRR şi s-a indus această teză că PNRR înseamnă austeritate. E fals. Am avea mai multă durere în a face corecţia macroeconomică dacă nu am avea PNRR. Eu nu judec acum calitatea proiectelor, pentru că proiectele pot să fie mai bune sau mai rele. Trebuie să existe o prezumţie de bună credinţă şi de profesionalism că cei care au construit acest buchet de proiecte şi s-au dus la Comisie au avut în vedere priorităţi ale României. Dar PNRR vine cu resurse. Condiţionalităţile derivă din procedura de deficit excesiv. Deci, din nevoia de a face corecţia macroeconomică", a menţionat Daniel Dăianu.

Economistul a adăugat că un alt fals care se spune în spaţiul public este acela că doar România a cerut împrumuturi prin PNRR.

  • Un alt fals: că numai România cere împrumuturi. Nu este adevărat. Sunt ţări care într-adevăr nu fac apel. Spania a cerut 70 de miliarde de euro, sunt toate granturi. Italia are 60% împrumuturi, Grecia are împrumuturi, Polonia are împrumuturi, sigur mai puţin decât am cerut noi. Polonia mi se pare că are în jur de 30% împrumuturi din totalul fondurilor. Deci, şi acesta este un fals. PNRR susţine oferta şi cererea agregată, PIB-ul potenţial şi reforme ce măresc robusteţea economiei.