CCR: Prioritatea de aplicare a dreptului UE nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identităţii constituţionale naţionale

de I.B.     HotNews.ro
Miercuri, 16 iunie 2021, 22:56 Actualitate | Esenţial


Judecătorii de la Curtea Constituțională
Foto: AGERPRES
Prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identităţii constituţionale naţionale, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a respins o serie de excepţii şi a decis că sunt constituţionale mai multe articole din lege care se referă la înfiinţarea şi operaţionalizarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), potrivit Agerpres.

"O reglementare specială în Constituţia României o are raportul dintre dreptul naţional şi dreptul Uniunii Europene (...). Astfel, clauza de aderare la Uniunea Europeană cuprinde în subsidiar o clauză de conformitate cu dreptul UE, potrivit căreia toate organele naţionale ale statului sunt obligate în principiu să implementeze şi aplice dreptul UE. Acest lucru este valabil şi pentru Curtea Constituţională, care asigură, în virtutea art.148 din Constituţie, prioritatea de aplicare a dreptului european. Însă această prioritate de aplicare nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identităţii constituţionale naţionale (...) ca garanţie a unui nucleu identitar de fond al Constituţiei României şi care nu trebuie relativizată în procesul integrării europene", se arată în motivare.

CCR afirmă că, în virtutea acestei identităţi constituţionale, este abilitată să asigure supremaţia Legii fundamentale pe teritoriul României.

"Potrivit clauzei de conformare cuprinse chiar în textul art. 148 din Constituţie, România nu poate adopta un act normativ contrar obligaţiilor la care s-a angajat în calitate de stat membru (...), însă cele anterior arătate cunosc desigur o limită constituţională, întemeiată pe conceptul de 'identitate constituţională naţională'", se precizează în documentul citat.

Curtea Constituţională menţionează că "principiul statului de drept presupune securitate juridică, respectiv încrederea legitimă a destinatarilor în efectele dispoziţiilor legale în vigoare şi în modul de aplicare al acestora, astfel încât orice subiect de drept să-şi determine în mod previzibil conduita".

"Or, în măsura în care unele instanţe judecătoreşti lasă neaplicate din oficiu dispoziţii naţionale pe care le consideră ca fiind contrare dreptului european, în vreme ce altele aplică aceleaşi reglementări naţionale, considerându-le conforme dreptului european, standardul de previzibilitate al normei ar fi puternic afectat, ceea ce ar genera o gravă insecuritate juridică şi, implicit, încălcarea principiului statului de drept", se mai arată în motivare.


Potrivit unui comunicat transmis atunci de CCR, judecătorii constituţionali au respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 88 ind.1 alin.(1)-(5), ale art. 88 ind.2- ind.7, ale art.88 ind.8 alin.(1) lit.a)-c) şi e) şi alin.(2), precum şi ale art.88 ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

De asemenea, cu unanimitate de voturi, CCR a respins, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.88 ind.1 alin.(6) art.88 ind.8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

Tot cu unanimitate de voturi a fost respinsă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a OUG nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

În comunicat, CCR îşi exprimă punctul de vedere în legătură cu decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la SIIJ.

"Din perspectiva controlului de constituţionalitate, hotărârea CJUE nu aduce elemente de noutate, nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 şi rapoartele MCV întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, aşa cum o făcuse în prealabil şi instanţa constituţională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 şi caracterul de recomandare al rapoartelor MCV, şi nici cu privire la conţinutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credinţă cu Comisia Europeană 'pentru a surmonta (...) dificultăţile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referinţă menţionate'. Prin urmare, Curtea şi-a menţinut jurisprudenţa anterioară şi a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituţionalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituţie - Decizia 2006/928 -, prin dispoziţiile şi obiectivele pe care le impune, nu are relevanţă constituţională, întrucât nu complineşte o lacună a Legii fundamentale şi nici nu stabileşte un standard mai ridicat de protecţie decât normele constituţionale în vigoare", susţine CCR.

Curtea Constituţională aminteşte că CJUE a stabilit că reglementările privind înfiinţarea SIIJ trebuie să respecte următoarele:

  • * să fie justificate de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a Justiţiei;
  • * să fie însoţite de garanţii specifice care să înlăture orice risc care să aducă atingere independenţei judecătorilor şi procurorilor;
  • * în cadrul procedurii de investigare, judecătorii şi procurorii să beneficieze de dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, de prezumţia de nevinovăţie şi de dreptul la apărare.

"Având în vedere cele trei aspecte asupra cărora s-a pronunţat CJUE, care decurg din dreptul Uniunii şi în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE, Curtea Constituţională a analizat în ce măsură principiul statului de drept, care are consacrare expresă în dreptul naţional, în art.1 alin.(3) din Constituţia României, este afectat prin reglementările care guvernează înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie şi a constatat că acestea reprezintă o opţiune a legiuitorului naţional şi îndeplinesc garanţiile stipulate în Hotărârea CJUE, în acord cu prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) şi în art.21 alin.(1) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi, implicit, în acord cu prevederile art.2 şi art.19 alin.(1) TUE", transmite CCR.

Referitor la competenţa instanţei de judecată cu privire la interpretarea şi aplicarea dreptului european, CCR susţine că, în primul rând, o instanţă judecătorească are competenţa să analizeze conformitatea unei dispoziţii din "legile interne" cu dispoziţiile de drept european prin prisma art.148 din Constituţie şi, în cazul în care constată contrarietatea, are competenţa să aplice cu prioritate dispoziţiile de drept al Uniunii în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetăţenilor.

"În toate cazurile, prin noţiunea de 'legi interne', Constituţia are în vedere exclusiv legislaţia infraconstituţională. Legea fundamentală îşi prezervă poziţia ierarhic superioară în virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentală, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare faţă de Constituţia României, astfel că o instanţă judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziţii din 'legile interne', constatate ca fiind constituţională printr-o decizie a Curţii Constituţionale, cu dispoziţiile de drept european prin prisma art.148 din Constituţie", mai arată CCR.

În opinia Curţii Constituţionale, declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, CJUE a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligaţiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităţilor române competente să colaboreze instituţional cu Comisia Europeană (par.177 din hotărâre), deci în sarcina instituţiilor politice, Parlamentul şi Guvernul României, şi, pe de altă parte, că obligaţiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 TUE.

"Din ambele perspective, obligaţiile nu pot incumba instanţelor de judecată, organele statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituţie politică a Uniunii Europene", este una dintre concluziile CCR.

"În al treilea rând, Curtea a constatat că dispozitivul Hotărârii CJUE, potrivit căruia o instanţă de judecată 'este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziţie naţională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 şi pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curţii, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE' nu are niciun temei în Constituţia României, întrucât art.148 din Constituţie consacră prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Or, rapoartele MCV, întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conţinutul şi efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european pe care instanţa de judecată să le aplice cu prioritate înlăturând norma naţională. Aşa fiind, judecătorul naţional nu poate fi pus în situaţia de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislaţiei naţionale, declarată conformă Constituţiei naţionale de către Curtea Constituţională, întrucât rapoartele MCV nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislaţia internă", mai explică CCR.

În concluzie, CCR consideră că hotărârea din 18 mai 2021, pronunţată de CJUE, nu poate fi considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudenţial sub aspectul constatării incidenţei Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituţionalitate şi, implicit, a încălcării art.148 din Constituţie.

Pe 18 mai, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că este de competenţa instanţelor naţionale să verifice dacă înfiinţarea Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din Justiţie, care are competenţa exclusivă de anchetare a judecătorilor şi procurorilor, respectă cerinţele prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Potrivit Curţii de Justiţie a UE, "revine instanţelor naţionale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înfiinţarea unei secţii specializate în cadrul Ministerului Public însărcinate cu anchetarea judecătorilor şi a procurorilor, precum şi normele privind numirea procurorilor încadraţi în această secţie nu sunt de natură să facă secţia menţionată permeabilă la influenţe exterioare".

25 de organizaţii civice cer demisia membrilor Curții Constituționale după decizia privind Secția specială



25 de organizaţii civice din România şi din străinătate solicită demisia membrilor Curții Constituționale după decizia prin care interzic judecătorilor români să constate încălcarea dreptului european cu privire la Secţia specială.

Demersul a fost inițiat de către asociația Iniţiativa pentru o Cultură Democratică Europeană, care consideră că decizia CCR este "o înșiruire de sofisme menite să arunce în aer ordinea de drept European", "creează incertitudine juridică și obligă instanțele naționale la nerespectarea unei hotărâri a CJUE": "Situația este fără precedent, dar și fără ieșire. Încălcarea obligațiilor care ne revin ca stat membru UE dictată de CCR trebuie sancționată cu demisia judecătorilor constituționali care au adoptat această hotărâre".






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















4406 vizualizari

  • +21 (33 voturi)    
    Loooool (Miercuri, 16 iunie 2021, 23:05)

    mitg [utilizator]

    Ce identitate mai scarbelor, cea a cecereului scarbos populat de toti tampitii?

    Cecere ar trebui dizolvata si toti fostii magistrati trimisi la galere prin referendum.
    • +13 (19 voturi)    
      dictatura CCR (Joi, 17 iunie 2021, 0:36)

      VaseaV [utilizator] i-a raspuns lui mitg

      La momentul cand a fost creata constitutia Romaniei si pare ca este cea mai proasta constitutie de pana acum, nu s-a luat in considerare ca CCR o sa isi aroge puteri mai mari decat ii confera constitutia, fiind posibil foarte greu sa combati curtea. Niciodata nu s-a avut in vedere ca CCR sa se comporte ca ICCJ sau ca o instanta de judecata. Dar cum, din punctul politicienilor de la CCR care se cred judecatori, ei pot face orice si este foarte greu in repari stricaciunile lor in contengios. Problemele pe care le face CCR sunt foarte mari. CCR cu buna stiinta incalca tratatele internationale semnate de Romania... ce o sa se intample ? ramane de vazut. Sper ca cei cu care am semnat tratatele sa fie blanzi cu noi pana relicvele comuniste din fruntea CCR-ului, slugile intereselor personal vor disparea ori pana cand reforma CCR se va aplica.
      Reforma CCR o sa fie foarte greu de facut pentru ca pana la urma constitutionalitatea si limitele legilor pe care le poate da parlamentul va trebui in final sa treaca ce filtrul de constitutionalitate de la CCR. Si cum credeti voi ce acesti ipocriti vor judecat legea altfel decat in interesul lor si a mafiotilor pe care i-a sustitnut. Nu prea vad o iesire curand din aceasta ipostaza, nici macar cu schimbarea constutuiei, care btw limitele modificarii constitutiei tot prin filtrul constitutional al CCR-ului trece.
      Oare ce o sa fie ? aveti idee ?
      • +2 (6 voturi)    
        autojustiție (Joi, 17 iunie 2021, 6:58)

        clencix [utilizator] i-a raspuns lui VaseaV

        Animalul CCR și-a decis suveranitatea proprie. Este elementar juridic: deciziile asupra sieși însăși a se lăsa altora.
      • +1 (5 voturi)    
        Control "ultra vires"-CC germana a decis la fel (Joi, 17 iunie 2021, 10:56)

        animatron [utilizator] i-a raspuns lui VaseaV

        E ridicol sa fie totul politizat, aici e vorba de principii de drept aflate la baza functionarii unui stat de drept, ori toti condamna de zor CCR sunt aceiasi care ies in strada daca e atacat "statul de drept".

        Nu se pune problema de "comunisme", ci de felul in care dreptul european e transpus in cel national, dupa proceduri acceptate print Tratate, nu dupa cum vrea muschiul unui de pe la o Judecatorie oarecare.

        Exista foarte multa rea vointa (la unii e doar prostie si ignoranta) in aprecierea deciziei CCR si asta pentru ca nu sunt explicate clar problemele care pot aparea si pe care CCR le aminteste in motivare.

        Pe 5 mai 2020, Curtea Constitutionala de la Karlsruhe a lansat si ea genul asta de "bomba" pentru comentaci si ignoranti, spre deliciul presei si spre stupoarea politicienilor care se credeau probabil foarte isteti.

        OK, vrei federalism european si nu te intereseaza legile nationale, atunci e simplu, trebuie sa votezi cu orice partid care propune desfiintarea tarii sau a parlamentului national sau a statului de drept, pt ca doar asa se va putea.

        Franta si Olanda au facut referendumuri in sens federalist european in deceniul 2001-2010 si au incasat-o dur de la populatie, au fost respinse, asa ca acum socialist-liberalii incearca sa evite sa mai discute cu poporul.

        Romania poate organiza referendum de modificare a Constitutiei, daca exista vointa politica, iar populatia va vota daca vrea ca UE sa decida valabilitatea legilor in Romania.

        Pentru ca Tratatele europene nu prevad asa ceva, CC a Germaniei a spus-o raspicat:
        UE nu are drept local sa treaca peste legi nationale, decizii ale parlamentelor nationale sau constitutii nationale.

        De aia e necesar ca orice acord UE sa fie "ratificat" de parlamente nationale si nu trece pur si simplu intr-un sac pe la posta ca un buletin de vot pt Biden.

        UE nu e "stat federal", nu exista nici o baza legala suficienta pentru ca o instanta nationala sa decida de capul ei ce legi vrea sa aplice, ale tarii sau ale UE.
  • +21 (31 voturi)    
    CCR demisia ! (Miercuri, 16 iunie 2021, 23:30)

    Idealistu [utilizator]

    N-o mai lalaiti ! Dati-va demisia ca sunteti prieteni cu infractori. Si luati si pe prietenii de la CSM si CAB cu voi.
  • +20 (32 voturi)    
    CCR e astazi condus de PSD deci nu conteaza (Miercuri, 16 iunie 2021, 23:31)

    Gryphus [utilizator]

    orice spune CCR astazi e de fapt vocea PSD.

    Sectia Speciala trebuie desfiintata urgent, cu conteaza parerea PSD
  • +13 (25 voturi)    
    Aoleu (Miercuri, 16 iunie 2021, 23:41)

    Akylas [utilizator]

    Aceste fosile comuniste sfideaza legile si angajamentele Romaniei nestingheriti de nimeni. A venit vremea ca guvernul sa-i demita si sa se aleaga (de catre popor) o noua curte, cu judecatori integri si neafiliati politic !!!
  • +14 (28 voturi)    
    //// (Miercuri, 16 iunie 2021, 23:45)

    GemstonesPig [utilizator]

    7 stafii stacojii inca nu au aflat ca au murit juridic si sunt doar biete spectre ale vremurilor apuse.
  • +11 (25 voturi)    
    Pff (Miercuri, 16 iunie 2021, 23:50)

    Tony_K [utilizator]

    Mai scarba de asemenea putregaiuri de oameni e mai greu sa se intample.
  • 0 (4 voturi)    
    off (Joi, 17 iunie 2021, 1:00)

    cucuveauamov [utilizator]

    inca o data #rezistentii s-au facut de ras
  • 0 (4 voturi)    
    baahahahaa (Joi, 17 iunie 2021, 1:20)

    mache [utilizator]

    ce justificari demne de manuale de gimnaziu comunist...
  • +2 (2 voturi)    
    Doctrine legale (Joi, 17 iunie 2021, 4:48)

    Setalcott [utilizator]

    Dacă pornesc de la doctrina larg acceptata a guvernării și deliberarii prin specialiști și știință, nu pot decât sa fiu în asentimentul celorlalți comentatori. Răspunsurile la orice întrebare e în posesia specialistilor. Atunci de unde varietate în legislatie și în interpretare cazuistica?
    De exemplu, dacă specilistii ai mai mari în drept sunt de părere ca definiția căsătoriei e discriminatorie, cum se poate ca într-un stat sa ai "căsătorii homosexuale" și în altul nu?
    Doar o problema: tehnocratia și scientismul sunt în contradicție cu democratia. Daca orice decizie are o soluție optima determinata de știință și specialiști, ce mai rămâne pentru omul de rad sa decidă prin alegeri?
  • +2 (4 voturi)    
    Invocarea inexistenței (Joi, 17 iunie 2021, 6:50)

    Spiky [utilizator]

    "conceptul de 'identitate constituţională naţională'" sublim dar lipsind cu desăvârșire
  • +3 (5 voturi)    
    unde scrie asta? (Joi, 17 iunie 2021, 8:03)

    mongolul [utilizator]

    aratati legea! iar legiferati voi? nu aveti voie!
    Daca cititi Constitutia Romaniei, veti vedea ca exista OBLIGATIA constitutionala sa treceti peste legile interne, in aplicarea legilor uniunii. Si sa aliniati legile noastre, la valorile UE. Altfel, sunteti anticonstitutionali.
    Voi incalcati legea!
  • +1 (5 voturi)    
    Jos pălăria: CCR cea mai buna din lume e!!! (Joi, 17 iunie 2021, 8:28)

    ofCAER [utilizator]

    La sofisme.
    E interesant că conceptul ăsta tare „identitate constituțională națională”, invocat în stilul Dragnea-PSD, nu este pomenit în opinia separată (care mai are un defect: nu-i sofism).
    Și mai interesant e că CCR Dorneanu & șleahta și-a pregătit terenu’ încă din 12 aprilie 2019, cînd a organizat (unde altundeva decît la palatu’ parlamentului PSD) conferința internațională cu tema... „Identitatea constituțională națională în contextul dreptului european”! Cică cuvîntările toate fost-au adunate într-un volum - se găsește cineva deștept să găsească volumul? Că poate ne-o intra conceptu-n cap și nouă.
  • +1 (5 voturi)    
    Adică legea se respecta doar dacă (Joi, 17 iunie 2021, 8:57)

    mr_mojo [utilizator]

    ne convine noua sau dacă vrem noi, KKR-u’.
    Eu zic să dispară ăștia că sunt un fel de stat în stat.
  • +1 (5 voturi)    
    NU (Joi, 17 iunie 2021, 9:06)

    sorance2000 [utilizator]

    o mai lalaiti. Ne doare in cot daca infiintarea ei a fost nu constitutionala. E o problema falsa. Si desfiintarea ei tot constitutionala e. Desfiintati SECTIA.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by