PNDL 3 stă să înceapă, nereformat şi decuplat de PNRR sau fondurile structurale, deşi atât PNL cât şi USR-Plus au criticat modul cum folosea Dragnea banii de la buget anii trecuţi pentru a cumpăra primari şi susţinere în administraţia locală, arată un raport al Expert Forum publicat miercuri. Documentul face o analiză în premieră a PNDL 1 şi 2 şi propune ce ar fi urgent de făcut pentru ca schema de finanţare a primăriilor cu bani la buget să dea şi rezultate economice, nu doar politice.
Din concluziile raportului:
- Firmele implicate în PNDL 1 și 2 au avut cifre de afaceri semnificative în ultimii ani. Unele dintre ele au avut creșteri chiar și de 3-4 ori ale cifrei de afaceri, inclusiv în 2020, an cu pandemie. Cea mai mare parte dintre ele au vechime mare, peste 10 ani și un număr semnificativ de angajați, de ordinul sutelor, respectiv capacitate în a implementa lucrări.
- Cu toate acestea, în cazul celor mai multe dintre firme există legături evidente cu viața politică, cum ar fi proprietari care sunt sau au fost membri de partid sau au ocupat funcții de conducere în instituții publice sau care se află în relații de afinitate. În același timp, am identificat firme care au fost implicate în dosare penale ca persoane juridice sau în cazul cărora asociații, acționarii sau administratorii au fost trimiși în judecată, majoritatea legate de evaziune fiscală, corupție sau achiziții aranjate; în unele cazuri au existat achitări, în altele procedurile nu au fost încă finalizate cu decizii definitive.
- Un fapt interesant este acela că în cazul unora dintre firmele prezentate în raport există fie conducere comună (un acționar sau asociat), grade de rudenie sau afinitate între proprietari sau alte legături bazate pe interese, fapt care poate indica un anumit grad de monopol al achizițiilor în anumite regiuni.
- Majoritatea firmelor fac contracte în județul unde au sediul sau în județele vecine, în regiune. Puține firme din datele analizate au făcut contracte cu UAT-uri din județe aflată la distanță, dar sunt și cazuri de firme mari precum Coni, Strabag, Hidroconstrucția, Dugaro care au ajuns în majoritatea regiunilor din țară.
- Există un număr mic de companii care câștigă un număr mare de achiziții; conform cifrelor existente am concluzionat că 4-5 firme câștigă aproximativ 50-60% din bani. Datele selectate pentru prezentul raport ne arată că se confirmă concluziile anterioare EFOR: în cele mai multe cazuri, un număr mic de firme (4-5) câștigă procente între 40-70% din fondurile din contracte, raportat la 100 până la 200 de contractori pe județ. Reiterăm că nu este o imagine exhaustivă a achizițiilor din PNDL, însă reflectă o parte importantă din banii contractați într-un număr reprezentativ de județe. Dintre județele unde potrivit datelor existente se observă procente mai mari raportat la un număr mai mic de firme se numără Vaslui, Sălaj, Neamț, Mehedinți, Ialomița, Harghita, Bihor sau Bistrița Nădăud. La Galați, patru firme menționate anterior au primit 50% din bani.
- De asemenea, un număr semnificativ de achiziții au fost realizate cu un număr mic de ofertanți (1-3). Datele de față confirmă același trend: achizițiile cu una și două oferte. Subliniem totuși că numărul mic de ofertanți nu este neapărat un semn de monopol (deși este un indicator serios de luat în calcul), întrucât poate și un indicator al faptului că unele firme nu vor să participe la proceduri de achiziție finanțate din PNDL având în vedere instabilitatea programului (vezi și concluziile Curții de Conturi). Din 3811 achiziții analizate, realizate între 2015 și 2020, 30% au avut un singur ofertant, 15% doi ofertanți și 9% trei ofertanți.
Ce urmează?
Mai mulți lideri politici au vorbit la începutul anului 2021 de un posibil PNDL 3 în toamnă. În ultimii ani rapoartele instituțiilor de control au arătat că există probleme serioase legate de implementarea PNDL, pornind de la lipsa unei baze de date coerente, până la alocări politice sau achiziții aranjate (vezi documentarul ”Dumnezeul Achizițiilor”, realizat de Recorder). Și rapoartele EFOR au arătat că au existat probleme privind transparența alocărilor și că PNDL (și predecesoarele sale) a fost folosit mult timp ca un instrument de control politic, accentuat în perioada electorală.
Datele prezentate în acest raport ne arată că există un număr prea mare de proiecte pentru care nu s-au decontat bani, adică nu s-au început procedurile, s-au blocat pe parcurs sau nu s-au făcut raportări. În orice caz, faptul că există proiecte pentru care s-au semnat contracte acum 4-5 ani și nu s-au decontat fonduri nici acum e o situație care pune sub semnul întrebării implementarea eficientă și corectă a programului. Mai mult, aceste informații confirmă ceea ce arătam în raportul anual de acum trei ani, în care vorbeam despre guvernarea bazar și imprevizibilitatea implementării PNDL.
Programul are nevoie de o transparentizare serioasă, în timp real. Listele trebuie să fie coerente, alocările transparente, iar gestionarea financiară a proiectelor trebuie să devină mai eficientă prin obligarea autorităților locale să raporteze în timp util situaţia la zi. Nu e admisibil ca pe un program de 10 miliarde de euro să nu știm câte proiecte sunt finalizate sau să avem unele care la patru-cinci ani de la semnare nu au niciun decont făcut. Cauzele pot fi multiple, ținând de lipsă de capacitate, probleme legate de achiziții, interferențe politice, dar și încălcarea legislației cu bună știință. Minimul necesare e o platformă online integrată cu date care pot fi exportate, plus creșterea capacității la nivel local pentru a gestiona aceste proiecte. Zece miliarde nu pot fi gestionate doar cu anexe trimise pe hârtie, scrise poate ilizibil și care ajung la minister poate și după câțiva ani.
