Raluca S. Este șefă la resurse umane într-o multinațională. A terminat Filologia și Psihologia, nu are partener serios, iar pandemia i-a cam dat viața peste cap. ”Mi-am dat seama, după perioada de lockdown cât de multe aș avea de oferit unui copil. Nu vreau să mă căsătoresc, vreau pur și simplu să fac un copil. Din fericire, am găsit clinica potrivită cu ajutorul căreia sper să devin mamă”, spune Raluca. Numărul cererilor de a deveni mame venite dinspre femei singure s-a triplat în ultimul an, confirmă reprezentanții clinicilor de specialitate. La noi, potrivit datelor oficiale, un copil din trei este adus pe lume în afara căsătoriei.

Nasterile s-au imputinat în pandemieFoto: sxc.hu

Motivele pentru care o femeie singură alege să recurgă la astfel de tratamente sunt foarte complexe, dar educația, ambițiile profesionale, schimbarea mentalității sociale și împlinirea personală sunt factorii principali în funcție de care se ia decizia.

Mădălina T. Inginer. Stă cu chirie în Capitală, având un partener de apartament. ”Un tip deștept, bine dezvoltat fizic, dar nu știu dacă mi l-aș dori ca soț. Ca tată al copilului, de ce nu? I-am propus asta și a fost de acord. Acum sunt în luna a patra de sarcină. Familia lui nu mă place, așa că nu vreau complicații sau scandaluri. Ai lui încă nu știu că vor fi bunici, nici nu știu dacă merită să le spunem. Vom vedea ce ne va aduce viitorul”, spune Mădălina.

Cristian N. și Nicoleta P. se știu din liceu. Niciunul nu crede în instituția căsătoriei și au decis să nu ”se ia” cu acte. Sunt de 15 ani împreună, se iubesc și vor avea un copil în toamnă, dacă totul merge bine. ”Să mergem ca acum 100 de ani la preot ca să ne confirmăm că ne iubim? E absurd!, zice Cristian. ”Sau să cheltuim mii de euro pe o nuntă în loc să punem banii aceia pe numele viitorului copil? Chiar am fi tâmpiți să facem asta!”, spune și Nicoleta, râzând.

Societatea se schimbă și nu doar în România. Conform datelor Eurostat, în ultimii 60 de ani schimbările sunt dramatice din acest punct de vedere.

Iar aceste schimbări vin pe fondul unui declin demografic fără precedent.

Anul trecut, la noi s-au născut cei mai puțini copii din 1930 încoace

În asemenea condiții, numărul profesorilor va trebui redus consistent (nu vor mai avea cui să predea), producătorii de materiale-suport pentru școli sau cei de jucării își vor vedea afacerile în contracție, apărând și alte efecte economice indirecte.

Interesant e că la țară, numărul copiilor născuți în afara căsniciei e mai mare decât la oraș. Ceea ce poate fi și o lovitură dată imaginii de familie tradițională pe care comunitățile rurale încearcă să o promoveze. Sunt câteva județe în care copiii născuți în mediul rural în afara căsătoriei trec de 50%: Călărași, Ialomița, Teleorman sau Mureș, ca să dăm câteva exemple.

Peste 70% dintre cupluri spun că momentan nu își doresc copii. Aspectele financiare - situația financiară și incertitudinea cu privire la siguranța locului de muncă sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil.

”Începând cu anul 1992 asistăm la o creştere a numărului de naşteri în afara căsătoriei, proporţia lor progresând de la 15% (1992) la peste 31% (2020). Paradoxal, mai afectat de acest fenomen a fost mediul rural. Cea mai mare parte a copiilor născuţi în afara căsătoriei provin de la tinerele până în 25 ani (aproximativ 60,2%).

Momentul conceperii copilului tinde să preceadă momentul căsătoriei

Desigur că aceste diferenţe între vârsta medie la prima naştere şi vârsta medie la prima căsătorie, şi mai ales diferenţa negativă, frecvent întâlnită după 2003, se datorează şi creşterii ponderii naşterilor ilegitime, deci a femeilor foarte tinere, care necăsătorindu-se, nu mai contribuie la obţinerea vârstei medii la prima căsătorie, deşi contribuie la obţinerea vârstei medii la naşterea primului copil”, atrag atenția cercetătorii din INS într-o lucrare despre evoluția natalității și fertilității.

În cadrul judeţelor cu o natalitate ridicată se remarcă de regulă acele judeţe care au un grad de urbanizare mai scăzut şi o pondere a populaţiei tinere mai mare.

” La nașterile la care vârsta mamei este sub 20 de ani, trei sferturi din copii sunt în afara căsătoriei, pe când la nașterile femeilor de peste de 20 de ani, sub un sfert sunt în afara căsătoriei. Șapte din zece nou-născuți ai româncelor care nasc înainte de 20 de ani (căsătorite fiind) sunt concepuți înaintea căsătoriei. Ceea ce înseamnă că și acele căsătorii s-au făcut sub presiunea faptului că femeile au rămas însărcinate. În mediul rural, aproape 20% nu au tatăl recunoscut, în vreme ce în grupa de vărstă de femei de peste 20 de ani care au născut, ponderea coboară la sub 5%. În cazul romilor, ponderea femeilor care nasc la vârste sub 20 de ani e de 10 ori mai mare decât proaspetele mame de peste 20 de ani”, a explicat sociologul Traian Rotariu la o conferință.