O maşină a explodat în parcarea unui supermarket din municipiul Arad, sâmbătă dimineaţă, proprietarull fiind găsit carbonizat, iar principala ipoteză de lucru a autorităților este asasinatul. Deși România a părut protejată de astfel de incidente grave, totuși istoria de după 90 ne arată că ele nu au lipsit, chiar dacă motivațiile din spatele atentatelor au fost diferite, politice, gelozie sau răfuieli între clanuri mafiote.

Bomba sub masina lui MararuFoto: youtube.com

1992, aprilie - Dispozitivul exploziv din Parcul Herastrau (Parcul Regele Mihai I al României) este cea mai puternică bombă artizanală dezamorsată de specialiștii români. Dispozitivul avea șase kilograme de exploziv plastic C4 și aproximativ 2.000 de bile de oțel de 11 milimetri diametru. Bomba a fost amplasat în portbagajul unui autoturism Citroen parcat pe aleea de acces către restaurantul Pescăruș din parcul respectiv si era alimentată de la bateria mașinii și acționată cu o telecomandă radio. Există suspiciuni că dispozitivul a fost creat de către un cetățean de origine iraniană, iar ținta principală era atunci un cetățean irakian, cunoscut drept un apropiat al regimului de la Bagdad, potrivit Wikipedia.

1995, 9 martie - Mașină capcană care a explodat în fața Palatului de Justiție din Suceava în care un polițist a fost ucis și alți cinci au fost răniți de explozia. Ministrul de Interne din acea perioada, Doru Ioan Tărăcilă, dupa producerea incidentului a declarat ca: ,,actul terorist de tip mafiot care s-a produs la Suceava reprezintă, prin consecințele sale, „un atentat la adresa democrației, a statului de drept și a forțelor de ordine publică''. Ulterior, s-a aflat că explozia a fost comandată de o soție infidelă care vâna averea soțului.

În mai puțin de 24 de ore autoritățile au reușit să-i aresteze pe suspecți și să prezinte filmul evenimentelor. Totul a pornit de la procesul de divorț dintre soții Adrian și Veta Borș. Căsătoriți în 1986, cei doi au avut o căsnicie cu numeroase probleme. Acuzând infidelitatea soției, Adrian Borș a cerut divorțul. Cum proprietar în acte pe bunurile familiei era doar bărbatul, Veta Borș pus la cale asasinarea soțului pentru a rămâne cu toată averea: trei autoturisme, o moară, o cârciumă în Praxia, hanul „Dolce Vita” din Boroaia, un apartament, o casă la țară.

În noaptea de 8 spre 9 martie 1995, cu ajutorul Ionelei Pădureț, ospătar la „Dolce Vita”, Neculai Pralea (un recidivist, condamnat în trecut pentru dezertare și tentativă de trecere ilegală a frontierei) instalează bomba artizanală sub mașina lui Adrian Borș, un Opel Kadett, parcată în fața blocului în care locuia.

Dispozitivul era compus din 200 de grame de dinamită, o capsă electrică și o baterie Varta, toate introduse într-o cutie de dimensiunile 30x15x25 centimetri, prevăzută cu un magnet care a fixat-o pe caroseria mașinii. Bomba avea un fir liber, neizolat, lăsat astfel în mod deliberat pentru a produce contactul electric la cel mai mic balans al mașinii.

Deși joi, până la amiază când a parcat lângă Tribunal, bărbatul s-a plimbat cu mașina prin tot orașul, explozia nu s-a declanșat. La tribunal, Adrian Borș a văzut bomba și a alertat colegii care au intervenit cu un echipaj de pirotehniști.

Locotenentul major Mihai Alupoae a desfăcut bomba de sub autoturism și crezând că a dezarmat-o a încercat să o transporte la autospeciala echipajului de pirotehniști. A fost avertizat un coleg despre firul desprins, a așezat bomba pe carosabil, moment în care s-a produs explozia. Mihai Alupoae a murit pe loc, fiind răniți grav lt.maj. Gheorghe Muraru și cpt. Dan Frăsineanu, și ușor col. Ioan Tcaciuc, subofițerii Ioan Abuhăencei și Constantin Todiraș și ținta atacului, proprietarul autoturismului, Adrian Borș.

Suspecții au fost prinși în doar câteva ore. Veta Borș a fost condamnată la 20 de ani de închisoare, iar ceilalți trei complici au primit închisoare pe viață. Neculai Pralea (33 ani) a fost acuzat de omor calificat și tentativă la omor, Veta Borș (33 ani) de instigare la omor, iar Ionela Pădureț (18 ani) și Vasile Ungureanu, zis Torpilă, au fost acuzați de complicitate la infracțiunea de omor calificat.

1999, februarie - Dispozitivul exploziv din benzinăria ''Istanbul Petrol'' din București de pe șoseaua Bucuresti-Giurgiu se afla într-o mașină abandonată. Există suspiciunea că dispozitivul a fost plasat de către Partidul Muncitorilor din Kurdistan, catalogat drept organizație teroristă. Ținta: proprietarul benzinăriei, un cetățean turc, a declarat în fata anchetatorilor că “ar fi avut probleme cu PKK pentru că nu și-ar fi plătit la timp taxele datorate organizației”. Explozia ar fi avut efecte devastatoare dacă nu era dezamorsată, datorită locației în care era amplasată (benzinăria).

2000, 8 aprilie - Dispozitivul exploziv din fața localului “Irish Pub” din Piața Universității din București se afla sub o mașină parcată în fața localului. Dispozitiv improvizat de tip țeavă cu diametrul de aproximativ opt centimetri, umplut cu exploziv plastic (Semtex) și telecomandat prin radio, era plasat chiar sub scaunul șoferului. Există suspiciunea că dispozitivul a fost plasat de către Partidul Muncitorilor din Kurdistan, catalogat drept organizație teroristă Ținta: proprietarul mașinii, un cetățean turc de origine kurdă, rudă a unuia dintre liderii filialei din România a PKK. Explozia ar fi avut efecte devastatoare dacă nu era dezamorsată, datorită locației în care era amplasată, fiind o zonă aglomerată și plină de turiști

2001, 5 noiembrie - Grenada amplasată în mașină ofițerului de poliție din Focșani/Vrancea a rămas un mister până in prezent. Tentativă eșuată de a asasina ofițerul de poliție Nicolae Lupu din cadrul Biroului Economic Focșani a fost clasată ca și act de terorism, din cauza urmărilor care s-ar fi putut întâmpla dacă se declanșa grenada. Arma ofensivă, de producție rusească a fost fixata in partea din fata dreapta pe lonjeron cu o banda adeziva. De inelul pirghiei de siguranta a fost legata o sfoara din materiale sintetic, iar celalalt capat al sforii a fost legat de una din paletele ventilatorului, astfel incit la pornirea motorului trebuia sa se declanseze explozia prin smulgerea cuiului de siguranta. Deflagratia nu s-a produs pentru ca inelul de siguranta, confectionat dintr-un metal moale, s-a desfacut, cuiul percutor raminind fixat in pozitia initiala. În cauza s-au aflat în primă fază șase suspecți, printre care și doi cetățeni din Republica Moldova, care au fost dați în urmărire generală.

2006, 27 iunie - Atentatul cu mașină-capcană din Timiș a fost dejugat de către forțele Serviciul Român de Informații (Brigada Antiteroristă). În urma unei monitorizări de doi ani, autoritățile române l-au capturat pe Lesch Florian Ioan la 35 km distanță de Timișoara, orașul în care intenționa să detoneze telecomandat mașina-capcană pe care o conducea și în care plasase un IED construit în urma consultării unor schițe de pe internet (două butelii cu gaz metan și un telefon mobil la a cărui sonerie era atașat un aprinzător electric de aragaz). În cursul anchetei post incident s-a stabilit că bomba era funcțională și în cazul detonării, ar fi provocat distrugeri substanțiale. Lesch Florian Ioan s-a convertit la islam la finalul anilor ́90 și s-a autoradicalizat sub influența internetului. Acesta a promovat în cercul său de relații și pe internet mesaje extremiste și îndemnuri la acțiune împotriva României, motivate de implicarea militară a țării noastre în lupta împotriva terorismului internațional. În 2008, atacatorul a fost condamnat definitiv la 12 ani de închisoare pentru acte de terorism. Mai este cunoscut ca și teroristul în șlapi.

2013, 11 ianuarie- Trei persoane au fost prinse in flagrant, vineri dimineata, in timp ce incercau sa amplasaze un pachet cu dispozitiv exploziv la Piatra Neamt, sub masina lui Bogdan Mararu, fratele lui Gheorghita Mararu, asasinat in noiembrie 2010. Atentatul asupra lui Bogdan Mararu ar fi fost comandat de rivalul său de-o viaţă, Dumitru Ioan Mironescu (Puiu Mironescu), potrivit România TV. Acesta i-ar fi plătit pe cei trei bărbaţi să pună bomba sub maşina interlopului. "Capsa detonanta a fost despinsa de masa exploziva", a spus purtătorul de cuvânt al SRI . Potrivit acestuia, explozibilul fusese prins sub masina Range Rover si putea exploda in momentul in care autoturismul pornea. "Explozibilul a fost desprins de sub masina de specialistii pirotehnisti ai Brigazii Antitero a SRI", a adaugat Sava.