Astăzi este Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Transfobiei, Bifobiei și Interfobiei, care marchează 31 de ani de când Organizația Mondială a Sănătății a încetat să mai clasifice homosexualitatea ca tulburare psihică.
Acest moment istoric a fost sărbătorit în ultimii 17 ani pentru a atrage atenția asupra situației dificile a persoanelor LGBTIQ și pentru a promova egalitatea în toate sensurile sale.
În ciuda progreselor din ultimele decenii, egalitatea persoanelor LGBTIQ rămâne greu de asigurat în practică, după cum arată rezultatele sondajului efectuat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE privind persoanele LGBTI și harta curcubeu realizată de ILGA-Europe.
Și mai îngrijorător este faptul că, în unele țări ale UE, practicile regresive, cum ar fi așa-numitele „zone libere de LGBT” și restricțiile privind drepturile persoanelor transgen, au câștigat teren și contestă simpla existență a persoanelor LGBTIQ.
Deși un procent tot mai mare de europeni sunt în favoarea egalității persoanelor LGBTIQ, adevărul trist este că Europa nu este un loc sigur. De la hărțuire în școală la discriminare la locul de muncă, de la ură în mediul online la violență pe stradă, situația rămâne dezastruoasă, în special pentru cei care sunt mai ușor de identificat ca persoane LGBTIQ.
În Belgia, la 6 martie, David Polfiet, în vârstă de patruzeci și doi de ani, a fost înjunghiat mortal după ce a fost ademenit la o întâlnire prin intermediul unei aplicații de întâlniri între homosexuali.
Acest asasinat brutal nu reprezintă un incident izolat, ci ne arată mai degrabă cât de departe poate ajunge homofobia dacă nu se iau măsuri. Acesta face parte dintr-o lungă serie de asasinate și tentative de asasinare a persoanelor LGBTIQ, pentru simplul motiv că sunt ceea ce sunt.
Politicienii trebuie să acționeze rapid, în special atunci când sunt puse în pericol vieți.
Acesta este motivul pentru care Comisia și-a prezentat Strategia privind egalitatea persoanelor LGBTIQ pentru perioada 2020-2025, care vizează, printre alte acțiuni, includerea infracțiunilor motivate de ură și a discursurilor de incitare la ură pe lista euroinfracțiunilor.
Tot din acest motiv solicităm și adoptarea unor strategii naționale privind egalitatea persoanelor LGBTIQ care să completeze și să consolideze acțiunea UE, în special în domeniile în care UE are competențe limitate, cum ar fi sănătatea și educația.
Luna trecută, Parlamentul European a declarat, cu o majoritate absolută, UE ca fiind o zonă de libertate a persoanelor LGBTIQ.
Deși a fost, în esență, simbolic, acest vot a reprezentat o luare de poziție importantă într-un moment în care drepturile LGBTIQ sunt puse sub semnul întrebării.
În ziua votului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris pe Tweeter: „A fi tu însuți nu este o ideologie, ci este identitatea ta. Nimeni nu ți-o poate lua.” Asemenea președintei, mai mulți comisari au susținut această cauză, arătând clar că respectarea drepturilor persoanelor LGBTIQ nu este negociabilă pentru Comisia Europeană.
Într-adevăr, drepturile persoanelor LGBTIQ trebuie respectate la nivel național și internațional. Nu ne putem permite să regresăm sau să rămânem pe loc.
Trebuie să facem ceea ce este corect din punct de vedere moral, să apărăm dreptul internațional și european și chiar să luăm măsuri și mai ambițioase, garantând astfel respectarea libertății fiecăruia dintre noi față de propria sexualitate și de propriul gen.
Pentru a obține rezultatele dorite, trebuie să fim mai ambițioși decât până acum. Fac așadar apel la toate guvernele, autoritățile regionale și consiliile locale să ia în considerare proactiv posibilitatea de a deveni zone de libertate a persoanelor LGBTIQ. În acest demers, le invit să reflecteze asupra a ceea ce rămâne de făcut printr-un dialog cu societatea civilă LGBTIQ și să ia măsurile care se impun pentru realizarea schimbărilor necesare.
Comisia Europeană va facilita în continuare schimbul de bune practici între țările UE.
Pentru al doilea an consecutiv, paradele Pride vor fi probabil anulate în multe orașe europene. Aceste anulări antrenează lipsa de vizibilitate și pierderea veniturilor necesare pentru acțiuni de susținere și promovare și de consolidare a comunității, care pot afecta considerabil persoanele LGBTIQ dacă nu găsim noi modalități de a asigura vizibilitatea și recunoașterea corespunzătoare a unui segment semnificativ al populației.
Haideți să fim deschizători de drumuri pentru drepturile și libertățile LGBTIQ la nivel internațional, prin determinarea noastră de a face ceea ce se cuvine.
Haideți să urmăm exemplul Parlamentului European și să definim ceea ce înseamnă o zonă de libertate a persoanelor LGBTIQ.
Helena Dalli este comisar european pentru egalitate
