România a implementat satisfăcător doar 5 din cele 18 recomandări din raportul Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO). Organismul anticorupţie al Consiliului Europei arată, în ultimul raport pentru România, obținut de HotNews.ro, că, per ansamblu, autorităţile par a fi hotărâte să inverseze sau să abandoneze multe dintre reformele judiciare controversate, dar nivelul de conformitate rămâne foarte scăzut.

GRECO - Grupul Statelor Impotriva CoruptieiFoto: Consiliul Europei

• GRECO arată că este încă aşteptată o consolidare a rolului CSM în acest proces, în timp ce implicarea Ministrului Justiţiei în numirea/revocarea procurorilor în/din funcţiile cele mai înalte rămâne considerabilă în detrimentul independenţei judiciare. De asemenea, rămâne de clarificat dacă au fost stabilite criterii obiective şi clare de promovare în funcţii a judecătorilor şi procurorilor, care să aibă în vedere calificările și meritele reale ale acestora.

Raportul a fost adoptat în sesiunea plenară din perioada 22-25 martie, însă, la fel ca în alți ani, întârzie avizul autorităților române pentru publicarea lui.

În Raportul de Evaluare făcut public în 22 ianuarie 2016, GRECO a formulat 13 recomandări privind România. În Raportul Interimar de Conformitate, GRECO a concluzionat că patru (recomandările v, vii, x şi xii) au fost implementate satisfăcător. Trei recomandări (ii, viii şi xi) au rămas parţial implementate, iar şase (i, iii, iv, vi, ix şi xiii) au rămas neimplementate. La acestea, au fost adăugate alte cinci recomandări.

GRECO concluzionează în actualul raport că România a implementat satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător 4 din cele 13 recomandări cuprinse în Raportul de evaluare aferent Rundei a patra şi 1 din cele 5 recomandări din Raportul de Follow-up la Raportul Ad-hoc.

• Concret, recomandările v, vii, x, xii, precum şi recomandarea iv din Raportul ad-hoc au fost implementate satisfăcător sau tratate într-o manieră satisfăcătoare. Recomandările ii, viii, xi, precum şi recomandările i şi ii din Raportul ad-hoc conform Regulii 34 rămân parţial implementate, iar recomandările i, iii, iv, vi, ix, xiii, precum şi recomandările iii şi v din Raportul ad-hoc conform Regulii 34 rămân neimplementate.
• Referitor la membrii Parlamentului, de la Raportul Interimar de Conformitate, nivelul de implementare a înregistrat o evoluţie minoră cu privire la renunţarea la solicitarea informală ca organele de urmărire penală să transmită întregul dosar în cazul efectuării urmăririi penale cu privire la un ministru sau fost ministru care este, totodată, şi membru al Parlamentului. Altfel, nivelul implementării rămâne neschimbat, cu doar două recomandări implementate, din cele nouă. Având în vedere importanţa acestor recomandări, din perspectiva prevenirii corupţiei în rândul membrilor Parlamentului, este necesară luarea unor măsuri mai hotărâte pentru a aborda aceste recomandări pendinte.
• Referitor la judecători şi procurori, în urma reformelor puternic criticate referitoare la sistemul de justiţie penală din România (2017-2018) şi a deciziei GRECO de a aplica procedura ad-hoc, GRECO recunoaşte că au fost luate unele măsuri şi că sunt în curs mai multe iniţiative promiţătoare, care au potenţialul de a rectifica multe dintre deficienţele pendinte. A fost elaborat un nou proiect de Lege privind statutul magistraţilor din România, aflat în prezent în consultare publică. Acesta preconizează o procedură mai transparentă şi criterii de evaluare mai obiective cu privire la numirea procurorilor în funcţiile cele mai înalte etc. Acest proiect de lege vizează, de asemenea, răspunderea judecătorilor. Ca aspect negativ, este încă aşteptată o consolidare a rolului CSM în acest proces, în timp ce implicarea Ministrului Justiţiei în numirea/revocarea procurorilor în/din funcţiile cele mai înalte rămâne considerabilă în detrimentul independenţei judiciare. De asemenea, rămâne de clarificat dacă au fost stabilite criterii obiective şi clare de promovare în funcţii a judecătorilor şi procurorilor, care să aibă în vedere calificările și meritele reale ale acestora.
• Referitor la capacitatea generală a instanţelor şi parchetelor, amânarea sistemului pensionării anticipate a judecătorilor şi procurorilor este un pas pozitiv. Eliminarea sa este, de asemenea, prevăzută în proiectul de Lege privind organizarea judiciară. GRECO salută, de asemenea, consolidarea competenţelor de supraveghere ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi ale Inspecţiei Judiciare şi derularea multor iniţiative de formare şi conştientizare cu scopul de a consolida competenţele manageriale în cadrul instanţelor şi parchetelor, de a consolida integritatea judiciară şi de a crea proceduri disciplinare mai uniforme şi rapide pentru sistemul judiciar.
• Per ansamblu, autorităţile par a fi hotărâte să inverseze sau să abandoneze multe din reformele judiciare controversate, ceea ce reprezintă o evoluţie foarte binevenită şi susţinută de GRECO. Cu toate acestea, dat fiind că două proiecte de acte normative importante sunt într-un stadiu incipient de elaborare şi având în vedere că cea mai mare parte a recomandărilor GRECO cu privire la membrii Parlamentului nu au fost abordate, GRECO poate doar sublinia că nivelul de conformitate rămâne foarte scăzut. Doar cinci din totalul de 18 recomandări au fost implementate satisfăcător sau tratate într-un mod satisfăcător.
• GRECO, prin urmare, concluzionează că actualul nivel de conformitate cu recomandările rămâne „global nesatisfăcător” (...) GRECO solicită şefului delegaţiei României să transmită un raport cu privire la măsurile luate pentru implementarea recomandărilor pendinte (şi anume recomandările i-iv, vi, viii, ix, xi şi xiii din Raportul de evaluare aferent Rundei a patra şi recomandările i-iii şi v din Raportul adoptat conform Regulii 34), până la data de 31 martie 2022, cel târziu.
• Suplimentar, în acord cu Regula 32, paragraful 2, sub-paragraful (ii.b), GRECO invită Preşedintele Comitetului Statutar să transmită o scrisoare Reprezentantului Permanent al României la Consiliul Europei, prin care să atragă atenţia cu privire la lipsa de conformitate cu recomandările relevante.
• În final, GRECO invită autoritățile din România să autorizeze, cât mai curând posibil, publicarea acestui raport, să îl traducă în limba națională și să pună această traducere la dispoziția publicului.

Care au fost cele 13 recomandări ale GRECO din precedentul raport de evaluare:

• 1. Îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările şi audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanţe în care să fie ţinute şedinţe secrete şi asigurarea implementării acestora în practică; prin evaluarea practicii existente şi revizuirea în consecinţă a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum şi a agendelor şi rezultatelor şedinţelor comisiilor, şi pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor şi prin luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgenţă să fie aplicată cu titlu de excepţie într-un număr limitat de circumstanţe.
• 2. Dezvoltarea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului şi asigurarea existenţei unui mecanism de respectare a acestuia atunci când este necesar.
• 3. Adoptarea de măsuri pentru a clarifica implicaţiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese indiferent dacă un astfel de conflict poate fi pus în lumină şi de către declaraţiile de avere şi de interese şi a extinde definiţia dincolo de interesele financiare personale şi a introduce o cerinţă de dezvăluire ad hoc atunci când un conflict între anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare – în plen sau în comisii – sau în altă activitate legată de mandatul acestuia.
• 4. Stabilirea unui set robust de restricţii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri şi alte beneficii pentru parlamentari şi asigurarea că un astfel de sistem este înţeles şi aplicat în mod corespunzător.
• 5. Realizarea unei evaluări adecvate a regulilor privind incompatibilităţile, mai ales a coerenţei şi asigurării respectării acestora în practică, pentru a identifica raţiunile lipsei percepute de eficienţă şi operarea schimbărilor necesare; identificarea modalităţilor pentru a accelera şi asigura respectarea hotărârilor judecătoreşti în materia incompatibilităţilor.
• 6. Introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu lobby-işti şi alţi terţi care încearcă să influenţeze procesul legislativ.
• 7. GRECO a recomandat luarea în considerare a creșterii în continuare a capacităţii Agenţiei Naţionale de Integritate de procesare a datelor; consolidării abordării proactive în privința monitorizării declaraţiilor de avere şi de interese.
• 8. Analizarea și îmbunătățirea sistemului de imunități al parlamentarilor în exercițiu, inclusiv al acelora care sunt și actuali sau foști membri ai Guvernului, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare și obiective privind deciziile de ridicare a imunității și prin renunțarea la 49 necesitatea ca organele de urmărire penală să înainteze întregul dosar.
• 9. Autoritatea parlamentară să înfiinţeze pentru membrii săi un sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate şi să ofere formare specializată şi regulată cu privire la implicaţiile normelor existente şi a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrităţii parlamentarilor, inclusiv viitorul Cod de conduită.
• 10. Completarea Codului de etică al judecătorilor şi procurorilor în aşa manieră încât să ofere îndrumare potrivită în special cu privire la conflictele de interese (e.g. exemple, tipuri), incompatibilităţi şi activităţi accesorii, imparţialitate şi alte aspecte relaţionate acesteia (incluzând mai ales acceptarea cadourilor şi a altor avantaje, conduita în viaţa privată).
• 11. Sistemul de justiţie să răspundă mai bine riscurilor de integritate ale judecătorilor şi procurorilor, în special prin abordarea de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară a unui rol mai activ în materie de analiză, informare şi îndrumare şi consolidarea rolului şi eficienţei titularilor funcţiilor de conducere din fruntea instanţelor şi parchetelor, fără a fi afectată independenţa judecătorilor şi procurorilor.
• 12. Creşterea eforturilor de formare şi conştientizare cu privire la integritate şi componentele preventive ale politicilor anticorupţie, inclusiv pentru judecătorii şi procurorii în funcţie.
• 13. GRECO a recomandat ca procedura pentru numirea în şi revocarea din funcţiile cele mai înalte din parchet, cu excepţia Procurorului General, prevăzută de art. 54 din Legea nr. 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent cât şi bazat pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se dea un rol mai important în această procedură.

Cum au fost ele implementate:

Prevenirea corupției cu privire la membrii Parlamentului

Recomandările i, ii, iii, iv, vi şi ix

GRECO a recomandat:

• îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ (i) prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările şi audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanţe în care să fie ţinute şedinţe secrete şi asigurarea implementării acestora în practică; (ii) prin evaluarea practicii existente şi revizuirea în consecinţă a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum şi a agendelor şi rezultatelor şedinţelor comisiilor, şi pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor şi (iii) prin luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgenţă să fie aplicată cu titlu de excepţie într-un număr limitat de circumstanţe (recomandarea i);
• (i) dezvoltarea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului şi (ii) asigurarea existenţei unui mecanism de respectare a acestuia atunci când este necesar (recomandarea ii);
• adoptarea de măsuri pentru (i) a clarifica implicaţiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese indiferent dacă un astfel de conflict poate fi pus în lumină şi de către declaraţiile de avere şi de interese şi (ii) a extinde definiţia dincolo de interesele financiare personale şi (iii) a introduce o cerinţă de dezvăluire ad-hoc atunci când un conflict între anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare – în plen sau în comisii – sau în altă activitate legată de mandatul acestuia (recomandarea iii);
• stabilirea unui set robust de restricţii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri şi alte beneficii pentru parlamentari şi asigurarea că un astfel de sistem este înţeles şi aplicat în mod corespunzător (recommandarea iv);
• introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu lobby-işti şi alţi terţi care urmăresc să influenţeze procesul legislativ (recomandarea vi);
• autoritatea parlamentară să înfiinţeze pentru membrii săi (i) un sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate şi (ii) să ofere formare specializată şi regulată cu privire la implicaţiile normelor existente şi a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrităţii parlamentarilor, inclusiv viitorul Cod de conduită (recomandarea ix).
• GRECO reaminteşte că, potrivit Raportului Interimar de Conformitate, recomandarea ii a fost parţial implementată iar recomandările i, iii, iv, vi, ix nu au fost implementate. La data Raportului Interimar de Conformitate, informaţiile transmise cu privire la recomandările sus-menţionate nu erau noi sau nu erau suficiente pentru a demonstra îmbunătăţiri concrete. Referitor la recomandarea ii, în Raportul de Conformitate, GRECO a salutat adoptarea codului de conduită al membrilor Parlamentului şi a concluzionat că prima parte a acestei recomandări a fost satisfăcător implementată. Cât priveşte a doua parte a recomandării, diferite neconcordanţe din cod trebuie abordate pentru a asigura o conformare robustă.
• Autorităţile menţionează în prezent că Parlamentul nu a transmis nicio informaţie actualizată, în ciuda a câteva solicitări din partea Ministerului Justiţiei. Ministerul a transmis scrisori ambelor camere ale Parlamentului în decembrie 2019, aprilie 2020 (împreună cu o listă de propuneri şi bune practici evidenţiate în alte rapoarte GRECO) şi în noiembrie 2020. Noul Parlament a depus jurământul la data de 21 decembrie 2020 şi se aşteaptă ca acesta să ia măsuri cu privire la toate recomandările pendinte.
• GRECO reţine cu îngrijorare că, de la momentul adoptării Raportului Interimar de Conformitate, nu au fost raportate îmbunătăţiri concrete. Îndeamnă noul Parlament să ia măsurile potrivite, necesare conformării cu recomandările. Evaluarea anterioară a GRECO, cu privire la recomandările pendinte, se menţine.
• GRECO concluzionează că recomandarea ii rămâne parţial implementată, iar recomandările i, iii, iv, vi şi ix rămân neimplementate.

Recomandarea viii

• GRECO a recomandat analizarea și îmbunătățirea sistemului de imunități al parlamentarilor în exercițiu, inclusiv al acelora care sunt și actuali sau foști membri ai Guvernului, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare și obiective privind deciziile de ridicare a imunității și prin renunțarea la necesitatea ca organele de urmărire penală să înainteze întregul dosar.
• GRECO reiterează că, potrivit Raportului Interimar de Conformitate, această recomandare a fost parţial implementată. Deşi Regulamentul Camerei Deputaţilor a fost modificat pentru a include criterii şi o procedură pentru ridicarea imunităţii membrilor Parlamentului, inclusiv a celor care sunt şi membri ai Guvernului, reforma nu a fost implementată şi de Senat. Mai mult decât atât, practica transmiterii întregului dosar de către organele de urmărire penală nu a fost eliminată .
• Autorităţile informează acum că, în iunie 2019, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor a transmis o scrisoare Procurorului General şi Ministrului Justiţiei prin care a confirmat că nu există nicio obligaţie legală pentru procurori de a transmite întregul dosar către Camera Deputaţilor sau Senat, în cazul urmăririi penale efectuate cu privire la un ministru sau fost ministru care este şi membru al Parlamentului sau în cazul în care se solicită uneia dintre cele două Camere încuviinţarea reţinerii, arestării sau percheziţiei unui membru al Parlamentului.
• GRECO ia act de faptul că o solicitare informală ca organele de urmărire penală să transmită întregul dosar, în cazul urmăririi penale efectuate cu privire la un ministru sau fost ministru care este şi membru al Parlamentului, a fost aparent eliminată printr-o scrisoare. În orice caz, rămâne neclar dacă această practică informală este în continuare menţinută cu privire la membrii Parlamentului care nu sunt actuali sau foşti membri ai Guvernului, în cazul în care organele de urmărire penală solicită încuviinţarea reţinerii, arestării sau percheziţiei. GRECO reamintește, de asemenea, necesitatea elaborării pentru senatori a unor criterii clare şi obiective pentru deciziile de ridicare a imunităţii, care să oglindească regulile deja existente în Camera Deputaţilor.
• GRECO concluzionează că recomandarea viii rămâne parţial implementată.

Prevenirea corupției cu privire la judecători şi procurori

Recomandarea xi.

• GRECO a recomandat ca sistemul de justiţie să răspundă mai bine riscurilor de integritate ale judecătorilor şi procurorilor, în special prin (i) abordarea de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară a unui rol mai activ în materie de analiză, informare şi îndrumare şi (ii) consolidarea rolului şi eficienţei titularilor funcţiilor de conducere din fruntea instanţelor şi parchetelor, fără a fi afectată independenţa judecătorilor şi procurorilor.
• GRECO reamintește că, potrivit Raportului Interimar de Conformitate, această recomandare a fost parţial implementată. A salutat adoptarea Planului de Integritate al Sistemului Judiciar pentru perioada 2016-2020 de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a fost văzută ca dovadă a consolidării rolului analitic şi consultativ al CSM. Din acest motiv, prima parte a recomandării este parţial implementată. Cu privire la a doua parte a recomandării, GRECO a luat act de inițiativele de formare profesională şi de conştientizare a managerilor instanţelor şi parchetelor. Cu toate acestea, rămâne de demonstrat modul în care rolul şi eficienţa acestor manageri au fost puse în aplicare. Această parte a recomandării a fost, prin urmare, abordată doar parţial.
• Autorităţile raportează acum măsurile suplimentare luate din perspectiva Planului de Integritate a Sistemului Judiciar pentru perioada 2016-2020:
• planurile manageriale au fost evaluate, în continuare, de către comisiile de concurs, din perspectiva standardelor de responsabilitate și integritate, sub supravegherea generală a CSM, a Institutului Naţional al Magistraturii (INM) şi a Şcolii Naţionale de Gefieri;
• îndeplinirea obiectivelor manageriale a fost analizată de către Inspecţia Judiciară, prin intermediul controalelor de fond şi manageriale (exercitate în 2019 cu privire la unsprezece instanţe, două parchete şi un serviciu teritorial al Direcţiei Naţionale Anticorupţie). Suplimentar, 70 de controale au fost derulate de conducerile instanţelor şi parchetelor cu privire la posibile incidente de integritate în cadrul instituţiilor pe care le coordonează;
• dovezi colectate de CSM în cursul recrutării iniţiale competitive, procedurilor de promovare şi concursurilor pentru funcţiile de conducere. Acestea au evidenţiat absenţa neregulilor în organizarea tuturor acestor concursuri;
• Şcoala Naţională de Grefieri a organizat patru evenimente de formare profesională în materia managementului judiciar pentru managerii instanţelor şi parchetelor. INM a organizat un eveniment de formare profesională.
• Suplimentar, autorităţile menţionează că, în contextul Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2015-2020, au fost întreprinse următoarele:
• în contextul obiectivului strategic „consolidarea integrităţii în cadrul sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupţie şi a standardelor etice profesionale”, în perioada 2019-2020 au fost puse în aplicare peste 12 iniţiative de formare în materia integrităţii, eticii şi deontologiei profesionale, adresate judecătorilor, procurorilor şi personalului auxiliar din cadrul instanţelor şi parchetelor, cu scopul de a identifica și îndepărta blocajele din procedurile disciplinare, inclusiv în cazurile de corupţie din sistemul judiciar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat pe pagina sa de internet peste 150 de hotărâri în materie disciplinară, această problematică fiind atent analizată şi în publicaţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 2020, precum şi în cadrul Jurnalului de Jurisprudenţă cu privire la Răspunderea Disciplinară a Judecătorilor şi Procurorilor, publicaţie care reflectă, anual, întreaga jurisprudenţă a instanţei supreme în materie;
• este în curs de implementare proiectul „Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componenta referitoare la instanţe”. A fost finalizată procedura de selectare a 165 de experţi externi care vor asista judecătorii din cadrul a 19 instanţe pilot. Un proiect similar şi o procedură similară de selecţie sunt implementate şi la nivelul parchetelor.
• GRECO ia act de informaţiile transmise. Cu privire la prima parte a recomandării, apreciază consolidarea în continuare a competenţelor de supraveghere ale CSM şi ale Inspecţiei Judiciare, precum şi multiplele iniţiative de conștientizare și de altă natură întreprinse cu scopul consolidării integrităţii judiciare şi asigurării unei proceduri disciplinare mai uniforme şi rapide aplicabile sistemului judiciar. Toate aceste măsuri merg în direcţia corectă. Acestea fiind spuse, GRECO doreşte să sublinieze că aceste instituţii trebuie să ia măsuri mai concrete de evaluare a riscurilor de integritate în cadrul instanţelor şi parchetelor (aşa cum se menţionează în par. 114 din Raportul de Evaluare), pentru a putea indica faptul că sistemul judiciar a devenit mult mai receptiv la astfel de riscuri. Din perspectiva GRECO, mai mult trebuie făcut pentru conformitatea cu recomandarea, care pentru moment rămâne parţial implementată.
• Referitor la cea de-a doua parte a recomandării, GRECO reamintește că Raportul de Evaluare a evidențiat rolul excesiv de limitat al managerilor din instanţe şi parchete din perspectiva conduitelor neconforme, în afară de transmiterea unei posibile abateri într-o procedură formală, penală sau disciplinară. Nu pare că această situație a fost abordată suficient. GRECO concluzionează că această parte a recomandării rămâne, de asemenea, numai parţial implementată.
• GRECO concluzionează că recomandarea xi rămâne parţial implementată.

Prevenirea corupției cu privire la procurori în mod specific

Recomandarea xiii.

• GRECO a recomandat ca procedura pentru numirea în şi revocarea din funcţiile cele mai înalte din parchet, cu excepţia Procurorului General, prevăzută de art. 54 din Legea nr. 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent cât şi bazat pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se dea un rol mai important în această procedură.
• GRECO reamintește că această recomandare nu a fost implementată în Raportul Interimar de Conformitate. Cu privire la procedura de numire şi revocare a procurorilor în/din funcţiile cele mai înalte din parchet, difuzarea în direct a audierilor candidaţilor şi publicarea acestora pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei a fost apreciată ca un pas înainte spre o transparenţă sporită. Cu toate acestea, criterii obiective pentru numire/revocare trebuiau încă dezvoltate. Nu s-a materializat recomandarea formulată, în sensul oferirii CSM a unui rol mai puternic în această procedură. Ministrul Justiţiei a păstrat un rol decisiv, contrar observaţiilor formulate de GRECO şi Comisia de la Veneţia .
• Autorităţile raportează acum că regulile ce guvernează numirea şi revocarea procurorilor din funcţiile cele mai înalte din parchet (adică art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor) evaluate în cadrul Raportului Interimar de Conformitate, rămân în vigoare. În conformitate cu aceste prevederi, două proceduri de selecţie au fost derulate în perioada decembrie 2019 - februarie 2020, iar toate informaţiile aferente sunt disponibile pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei .
• Autorităţile menţionează, de asemenea, că un nou proiect de Lege privind statutul magistraţilor din România a fost elaborat şi publicat spre consultare publică începând cu data de 30 septembrie 2020. Autorităţile fac referire în special la art. 145-149 şi art. 173 din proiectul de act normativ ca fiind relevante din perspectiva recomandării în discuţie.
• În plus, autorităţile indică faptul că Programul de Guvernare 2020-2024, adoptat în decembrie 2020, prevede, printre obiectele pe termen scurt, un rol crescut al CSM în procedura de numire a procurorilor în funcţii de conducere. Deşi propunerile în acest sens vor fi făcute în continuare de Ministrul Justiţiei, procedura va trebui să fie una obiectivă şi transparentă, rezultatele competiţiei validate prin avize obligatorii ale Secţiei pentru Procurori a CSM şi numirea făcută de Preşedintele României. Revocarea din funcţiile de conducere se va baza pe o procedură similară, care va putea fi iniţiată de Secţia pentru procurori a CSM.
• GRECO ia act de informaţiile de mai sus. Recunoaşte că proiectul Legii privind statutul magistraţilor din România (disponibil GRECO) are în vedere o serie de îmbunătăţiri cu privire la sistemul numirii/revocării procurorilor în/din funcţiile cele mai înalte din parchet, inclusiv o procedură mai transparentă şi criterii mai obiective de evaluare. Este înlăturată restricţia, criticată de GRECO, potrivit căreia Preşedintelui i se permite doar un singur refuz al numirii. Referitor la revocare, proiectul de lege prevede în mod expres că Preşedintele României poate refuza doar pentru motive de legalitate şi trebuie să comunice public motivele refuzului. Decretul Preşedintelui poate fi contestat la instanţa de contencios administrativ competentă . GRECO consideră binevenit proiectul de lege care, în mod clar, merge în direcţia corectă. Cu toate acestea, îl va evalua în detaliu după ce va fi adoptat de Parlament.
• Cu toate aceastea, GRECO reţine cu îngrijorare că nu pare să fie avută în vedere acordarea CSM a unui rol sporit în acest proces. La fel ca înainte, Secţia pentru procurori a CSM poate doar să emită un aviz consultativ cu privire la propunerea Ministrului Justiţiei. Mai mult decât atât, comisia de selecţie prevăzută în proiectul de lege va avea în componenţă doar un procuror din cei şapte membri. GRECO înţelege că CSM va beneficia de competenţe sporite prin implementarea noului Program de Guvernare 2020-2024 şi regretă că oportunitatea elaborării noii legislaţii nu este folosită în acest scop. GRECO concluzionează că, în prezent, implicarea Ministrului Justiţiei în numirea/revocarea procurorilor în/din funcţiile cele mai înalte din parchet rămâne considerabilă şi prezintă un risc de influenţă politică nepotrivită. În aşteptarea unor progrese substanţiale viitoare şi având în vedere că proiectul de Lege privind statutul magistraţilor din România încă nu a fost transmis Parlamentului, GRECO concluzionează că recomandarea în întregul său rămâne neimplementată.
• GRECO concluzionează că recomandarea xiii rămâne neimplementată.