Proiectul de desființare a Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, adoptat de Camera Deputaților cu amendamentul ca procurorii și judecătorii să poată fi trimiși în judecată doar cu încuviințarea CSM, a ajuns în Comisia Juridică a Senatului, unde se fac noi modificări. Noi amendamente controversate au fost aduse de senatorul UDMR Császár Károly Zsolt, care vrea ca faptele de corupție săvârșite de către procurori și judecători să fie anchetate exclusiv de către Parchetul General - Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, și nu de DNA sau DIICOT, așa cum prevede proiectul adoptat de deputați.

Adina FloreaFoto: Agerpres

Proiectul de lege pentru desființarea Secției speciale prevede la articolul 2, în forma adoptată de Camera Deputațților, că posturile aflate în schema de funcții și personal a Secției rămân în schema Parchetului General, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secții sau în cadrul altor parchete, în funcție de necesități.

Senatorul UDMR Császár Károly Zsolt a depus miercuri în Comisia juridică a Senatului un amendament prin care procurorii de la Secția specială să nu fie redistribuiți în secțiile Parchetului General sau la alte parchete, ci să fie preluați doar de Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetului instanței supreme.

Amendamentul depus de senatorul UDMR:

Art. 2 se modifică și se completează și va avea următorul cuprins:

• (1) Posturile aflate în schema de funcții și personal a Secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind redistribuite Secției de urmărire penală și criminalistică.
• (1.1) În funcție de volumul de activitate, numărul de posturi al Secției de urmărire penală și criminalistică, poate fi modificat prin Ordin al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
• ca faptele de corupție săvârșite de către procurori și judecători să fie anchetate exclusiv de către Parchetul General - Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, și nu de DNA sau DIICOT, așa cum prevede proiectul adoptat de deputați.

Argumentul: Odată cu desființarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie schema de funcții și personal rămân la Secția de urmărire penală și criminalistică, secție deja existentă, nefiind nevoie de înființarea vreunei structuri în acest sens.

Un alt amendament adus de senatorul UDMR, la articolul 3, este ca faptele de corupție săvârșite de către procurori și judecători să fie anchetate exclusiv de către Parchetul General - Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, și nu de DNA sau DIICOT.

Ce prevede articolul 3, în forma adoptată de Camera Deputaților:

• Art. 3. (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție si infracțiunile prevăzute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoare sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, săvârșite de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, de ceilalți judecători și procurori, inclusiv de judecătorii și procurorii militari și de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
• (2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și infracțiunile prevăzute de art. 11 alin (1) din Ordonanța de urgență nr. 78/2016 pentru organizarea si funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite de judecătorii Înaltei Curți de Casație şi Justiție, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii și procurorii militari și de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Amendamentul parlamentarului UDMR:

Art.3 se modifică și se completează și va avea următorul cuprins:

• (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competența Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție infracțiunile săvârșite de judecători si procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
• (2) Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin (1), Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se încadrează cu procurori numiți prin ordin al Procurorului general, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii.

Cum justifică: În prezent, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie are competența exclusiva de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai CSM.

În Comisia juridică vor continua dezbaterile pe acest proiect, iar până acum nu a fost adoptat niciun amendament.

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a trimis o solicitare Comisiei de la Veneţia pentru un aviz în legătură cu proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor, cu amendamentul potrivit căruia judecătorii și procurorii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM.

Stelian Ion spunea, într-un interviu pentru HotNews.ro, că urmează să se decidă în coaliția de guvernare dacă se merge mai departe cu acest proiect sau este așteptat avizul Comisiei de la Veneția. "Repet, din punctul meu de vedere ar trebui să mergem înainte cu acest proiect, pentru că această chestiune de garanții suplimentare pentru magistrați, avize pentru trimiterea în judecată se pot discuta în cadrul legilor justiției. Vom vedea decizia în alianță, dar e foarte important să desființăm cât mai repede Secția specială", a afirmat Stelian Ion.

Stelian Ion a susținut că nu el este autorul acelui amendament, această variantă fiind o soluţie de compromis pentru adoptarea proiectului.

Guvernul a aprobat în 18 februarie proiectul legii privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Este vorba de proiectul făcut în mandatul fostului ministru al Justiției Cătălin Predoiu, din care au fost însă eliminate articolele care se refereau la "super-imunităţile" judecătorilor şi procurorilor, ceea ce a stârnit scandal în Consiliul Superior al Magistraturii, care, de altfel, l-a avizat negativ.

În proiectul de lege inițial era prevăzut ca începerea urmăririi penale a magistraților să fie condiționată de avizul procurorului general, iar procurorii și judecătorii să fie trimiși în judecată doar cu avizul secțiilor din CSM. Aceste prevederi au fost însă eliminate de noul ministru al Justiției Stelian Ion, care a intrat astfel în conflict cu CSM.

În Comisia Juridică a Camerei Deputaților, au fost aduse mai multe amendamente cu care ulterior actul normativ a trecut de votul deputaților.

Care sunt modificările cu care actul normativ a fost adoptat de către deputați:

• "Titlul proiectului se modifică și va avea următorul cuprins: ”Lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției
• Art.95 - (1) Judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestați la domiciliu numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
• (2) Judecătorii şi procurorii pot fi trimiși în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
• (3) În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii și procurorii pot fi reținuți și supuși percheziției potrivit legii, Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reținerea sau percheziția.”
• După articolul 5, se introduce un articol nou, articolul 6, cu următorul cuprins: Art.6 - La articolul 42 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (4) se introduc patru noi alineate, alin. (5)-(8), cu următorul cuprins:
• (5) Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviințează trimiterea în judecată a judecătorilor pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.
• (6) Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviințează trimiterea în judecată a procurorilor pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.
• (7) Dacă cererea de încuviințare a trimiterii în judecată privește un magistrat membru al Consiliului Superior al Magistraturii, acesta nu are drept de vot la soluționarea respectivei cereri.
• (8) Analizând cererea de încuviințare a trimiterii în judecată, secția nu se poate pronunța cu privire la temeinicia acuzației și nici cu privire la oportunitatea trimiterii în judecată, la legalitatea administrării probelor și a efectuării celorlalte acte de urmărire penală. Secția corespunzătoare se pronunță prin hotărâre, în termen de 15 zile de la primirea acesteia. Secția poate respinge cererea, prin hotărâre motivată.
• Articolul 5 devine articolul 7, cu următorul cuprins: Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, precum şi cu modificările aduse prin prezenta lege, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I".

Senatul este forul decizional pe acest proiect.