Legea care îi scapă de închisoare pe cei inculpați pentru evaziune fiscală dacă achită prejudiciul, inițiată de fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu - ”Mitralieră”, a intrat în vigoare în 1 aprilie, iar Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) cere Parlamentului și Guvernului să reexamineze aceste modificări și să abroge dispozițiile care în realitate sunt o formă de dezincriminare mascată. Asociația de procurori atrage atenția că, dincolo de atenuarea sancțiunii, prin acestă lege se creează o impunitate absolută, indiferent de valoarea prejudiciului, atât timp cât cel puțin unul dintre participanții la comiterea faptei de evaziune fiscală este dispus să plătească prejudiciul și un procent adițional de 20% la bugetul de stat.

HotNews.roFoto: Hotnews

Legea 55/2021 de modificare a actului normativ 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale a fost publicată în Monitorul Oficial în 1 aprilie și include două dispoziții de atenuare sau eliminare a sancționării persoanelor care au săvârșit infracțiunile de rambursări ilegale de TVA și evaziune fiscală.

Efectul cumulat al acestor dispoziții este de stabilire a unuia dintre cele mai blânde regimuri de sancționare din Uniunea Europeană și de încurajare a săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, atrage atenția asociația de magistrați.

AMASP cere Parlamentului și Guvernului să reexamineze aceste modificări și să abroge dispozițiile care în realitate sunt o formă de dezincriminare mascată, având în vedere că organismele internaționale califică evaziunea fiscală ca infracțiune gravă, iar în acest moment, prin operaționalizarea Parchetului European, o parte din competența de investigare a acestor infracțiuni va fi transferată către această instituție, fiind considerate infracțiuni care aduc atingere intereselor Uniunii Europene.

Argumentele aduse de procurori:

• "(...) Subliniem că prin legea nr. 55/2021, într-o primă etapă, legiuitorul a statuat posibilitatea aplicării pedepsei amenzii în cazul în care prejudiciul care nu depășește suma de 100.000 de euro este achitat de suspect/inculpat și obligativitatea aplicării pedepsei amenzii atunci când prejudiciul achitat nu depășește 50.000 euro.
• Dincolo de această atenuare a sancțiunii în cazul faptelor pe care legiuitorul le consideră de o gravitate redusă, prin art. 10 alin. 11 și 12 din aceeași lege se creează o impunitate absolută, indiferent de valoarea prejudiciului, atât timp cât cel puțin unul dintre participanții la comiterea faptei este dispus să plătească prejudiciul și un procent adițional de 20%.
• Se ajunge astfel ca gravitatea faptei și consecințele comiterii infracțiunii să fie evaluate, contrar criteriilor din dreptul procesual penal, doar prin raportare la capacitatea și voința făptuitorului de a plăti o sumă în plus, probabil inspirat din sistemul cumpărării indulgențelor religioase. În mod absurd, în această construcție legislativă, unei persoane care a săvârșit infracțiunea de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 90.000 de euro i se va aplica totuși pedeapsa amenzii, chiar dacă achită prejudiciul însă nu mai poate achita un procent adițional de 20% în timp ce unei persoane care a săvârșit infracțiunea de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 1 milion de euro nu i se va aplica nicio pedeapsă dacă este dispusă să achite în plus ”comisionul” de 20% pentru bugetul statului".

AMASP mai spune că Parlamentul și Guvernul ar trebui să ia în calcul următoarele aspecte statistice:

• 1. În România funcționează un număr de circa 1,2 milioane de societăți comerciale active și încă 200.000 suspendate.
• 2. În anul 2020 deficitul de încasare a TVA a fost cel mai mare din Uniunea Europeană (circa 34%), media europeană fiind de 9.2%.
• 3. În România activitatea de urmărire penală a infracțiunilor economico-financiare (deci nu doar evaziune fiscală) este exercitată de un număr de maximum 250 de procurori și 3000 de polițiști. În acest moment nu există o analiză a numărului de dosare penale care să aibă ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală în toate formele sale prevăzute de Legea 241/2005. Aparent, doar în municipiul București există înregistrate peste 5.000 de dosare penale la un număr de circa 25 de procurori desemnați să efectueze astfel de anchete. Din totalul numărului de astfel de dosare, rechizitorii sunt efectuate cam in 7-8 % dintre cauze.
• 4. Un contribuabil face, în general, obiectul unui control fiscal cam după 3-4 ani, uneori mai mult. În alte state europene, spre deosebire de România, există de mai multi ani sisteme informatice fiscale bine puse la punct, baze de date care generează cu ușurință analize de risc, facilitând identificarea zonelor cu grad ridicat de risc și, în consecință, controale și măsuri în zonele respective
• 5. După această perioadă de timp în care contribuabilul a putut sustrage sumele datorate bugetului de stat, în cazul în care există o sesizare a autorităților judiciare, instrumentarea unui dosar penal (poliție și parchet) durează între 1 și 3 ani, în funcție de dificultate, de probatoriu, de valoarea produsului infracțional. Aceeași durată există și la instanța de fond, apoi o altă perioadă în apel.
• 6. Printr-un simplu calcul matematic, având în vedere că dobânda medie pentru credite acordate persoanelor juridice este de 10% anual, este evident că persoana care este dispusă să încalce normele de drept penal material, va fi mai degrabă tentată să își asume riscul de a fi obligat peste 7 ani de la comiterea faptei să plătească taxele și impozitele sustrase, în cazul în care este prins de autorități, cu o dobândă globală de 20% și fără a risca să i se aplice o pedeapsă.

Reamintim că actul normativ a fost promulgat de Klaus Iohannis după ce CCR l-a declarat constituțional.

Potrivit legii, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă asocierea în vederea săvârşirii acestor fapte.

De asemenea, "constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă, următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:

• ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
• omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
• evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale sau evidenţierea altor operaţiuni fictive;
• alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor;
• executarea de evidenţe contabile duble, folosind înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
• sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă sau declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
• substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală".
• În cazul săvârşirii unor astfel de infracţiuni de evaziune fiscală, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă.
• Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda.
• În cazul săvârşirii uneia dintre aceste infracţiuni, prevăzute anterior, "dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare". Aceste dispoziţii se aplică tuturor inculpaţilor chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului.

Iniţial, legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor pe 19 decembrie 2018, însă a fost atacată de PNL, PMP şi USR la Curtea Constituţională, care a admis obiecţiunile de neconstituţionalitate.La reexaminarea legii, ca urmare a deciziei CCR, deputaţii au adoptat unele amendamente, introducând pedeapsa amenzii, alternativ cu pedeapsa cu închisoarea, în cazul unor infracţiuni de evaziune fiscală.