Cântăreaţa de muzică lăutărească Gabi Luncă, care fusese infectată cu noul coronavirus şi se afla internată în spital, a murit, vineri seară, la vârsta de 82 de ani.
Gabi (Elena-Gabriela) Luncă s-a născut la 16 octombrie 1938 în comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Talentul muzical l-a moştenit de la tatăl ei, Dumitru Luncă, violonist în cadrul Orchestrei Armatei din Ploieşti, potrivit folclor-romanesc.ro și Agerpres.
Alături de Dona Dumitru Siminică, Romica Puceanu şi Victor Gore, Gabi Luncă aparţine generaţiei "clasice" a muzicii lăutăreşti urbane (mahala).
A început să cânte în anul 1951, alături de tatăl său, iar după 1953 a devenit solista orchestrei de muzică populară a Clubului Muncitoresc din Băicoi.
În perioada 1955-1957, a înregistrat prima dată la Radiodifuziunea Română, unde a debutat cu melodia "Pe deasupra casei mele". De asemenea, a început colaborări cu Ansamblul Folcloric al Clubului "1 Mai" Ploieşti, dirijor - acordeonistul Sile Ungureanu şi cu Orchestra "Flacăra Prahovei" a Filarmonicii din Ploieşti, dirijată de violonistul George Botez.
Gabi Luncă a devenit cunoscută încă de la 17 ani, când era angajată la Orchestra Flacăra Prahovei din Ploieşti. La vârsta de 19 ani, a fost invitată de Casa de discuri Electrecord să înregistreze primul ei album, cu doar patru piese. Melodia de rezistenţă era "Dă-mi drumul nevastă-n casă".
În anul 1964, Gabi Luncă s-a căsătorit cu acordeonistul Ion Onoriu, cu care a avut patru copii.
Începând cu anul 1973, a înregistrat cântece, până la sfârşitul carierei, alături de formaţia soţului ei, Ion Onoriu, căreia i se alătură mai târziu clarinetistul Mieluţă Bibescu, trompetistul Costel Vasilescu şi ţambalistul Toni Iordache.
În 1980 a avut primul său concert în străinătate, în Israel, după care au urmat alte turnee, notabile fiind cele din Berlin (1982), New York (1983), Paris şi Madrid (ambele în 1992).
În 1991, Gabi Luncă a organizat împreună cu Ion Onoriu cel mai mare concert de muzică lăutărească urbană (mahala) din istoria României, pe stadionul bucureştean Dinamo, cei doi impunându-se şi ca lideri ai etniei romilor în prima jumătate a anilor '90.
Începând cu anul 1993, interpreta s-a retras complet de pe scena muzicală lăutărească, cântând doar la slujbele Bisericii Penticostale din Bucureşti.
Discografia interpretei însumează numeroase apariţii discografice (ebonite, viniluri, benzi de magnetofon, casete audio, CD-uri şi DVD-uri) ce conţin înregistrări efectuate în perioada 1959-1991 la casa de discuri Electrecord. De-a lungul carierei a colaborat cu importanţi şefi de orchestră precum Nicu Stănescu, Ionel Budişteanu, Constantin Mirea, Zisu Georgescu sau Florian Economu, instrumentişti de prestigiu ca Nicolae Florian, Nicolae Vişan, Nicolae Crăciunescu şi Marcel Budală.
La sfârşitul anilor '90 înregistrările de la Electrecord au ajuns în Marea Britanie şi intră în atenţia postului de radio BBC, cu albumul "Gabi Luncă - Sounds From A Bygone Age Vol. 5" ("Cântece dintr-o altă vreme").
Gabi Luncă a imprimat numeroase albume în perioada colaborării cu casa de discuri Electrecord, dintre care: "Gipsy Songs" (1974), "Măi neicuţă din Piteşti" (1983), "Anii mei şi tinereţea" (1991), "Două mame pentru-o fată" (2005), "Dă mamă cu biciu-n mine. Comori ale muzicii lăutăreşti" (2009).
În anul 2002 a fost nominalizată la Premiul "The Listeners Award", acordat la categoria World Music.
2
3
